Carmen Sima | Blog

Posts Tagged ‘Fac’

In urma cu doua saptamani, in prima zi dupa vacanta de iarna, le-am promis elevilor mei din clasa I ca-i voi scoate in curtea scolii, la zapada, daca va ninge. Ajunsesera la mine niste zvonuri, ca va ninge si la noi in Giurgiu… si ninsoarea nu s-a lasat prea mult asteptata. A nins, a viscolit, drumurile au fost blocate, iar unii parinti n-au mai putut ajunge la munca, spre bucuria copiilor… unele localitati au ramas fara electricitate… Ieri vantul si ninsoarea s-au potolit. Era placut afara, doar putin ger ne-ar fi facut sa stam prin casa, dar gerul este sanatos, omoara microbii, nu?… Joi le spusesem copiilor sa vina pregatiti sa facem om de zapada si ingerasi. Am ajuns la scoala, la pauza mare a elevilor, inainte de ora mea inot la clasa I. Cand am ajuns in fata scolii, i-am vazut pe toti aliniati la ferestrele clasei… ma asteptau cu nerabdare, la geam, precum iezii caprei din poveste, topaind si dand din manute de bucurie, strigandu-mi numele de “doamna”… Am ajuns in clasa, unde am fost asaltata de copii, ingramadindu-se toti sa ma imbratiseze, asa cum fac  in fiecare zi cand am ora la clasa lor… ma strangeau ca un garou cu manutele lor mici strigand: “doamna, doamna…” I-am desprins cu greu de mine si am inceput sa ne organizam putin, inainte de-a pleca la zapada… pentru ca nimeni nu adusese nimic pentru omul de zapada ce urma sa fie construit, am inceput sa cautam o solutie, asa ca am confectionat un nas dintr-un cornet de hartie, pe care o fetita l-a colorat portocaliu, ochii i-am facut din bucatele de creta, colorate cu negru, iar gura dintr-un snur rosu… apoi le-am verificat copiilor tinuta vestimentara, sa vad daca sunt imbracati si incaltati corespunzator… unii aveau cizmulite din cauciuc, altii si-au luat panataloni de schi, am pus caciuli si manusi, am legat fulare la gura si le-am facut instructajul: fara bataie cu bulgari si frecat cu zapada!… am iesit incolonati in curtea scolii, unde au rupt-o toti la fuga, ca mieluseii pe pasune, uitand ca noi aveam ceva de facut  Ispita era mare, mai ca as fi rupt-o si eu la fuga si m-as fi tavalit prin zapada. I-am adunat, in cele din urma, la un loc si am incercat sa facem un om de zapada. Zapada n-a tinut cu noi, nu era buna nici pentru bulgari, nu se lipea… copiii aduceau zapada cu breatele, pentru a inalta omul… ne-a iesit un musuroi de zapada, in varful caruia am pus o bucata de gheata, in loc de cap, sa avem pe ce pune caciula… inestetic omul nostru, dar merge si asa, copiii isi vor aminti de el, asa cum si eu imi voi aminti de ziua aceasta. Am facut cateva poze, apoi au zbughit-o toti in “marea” de zapada din curtea scolii, sa faca ingerasi. Nu va pot descrie bucuria lor de a se tavali prin zapada, mai ales ca unii copii sunt tinuti mai mult in casa, din lipsa de timp a parintilor sau neputinta bunicilor… au alergat, s-au tavalit, au chiuit de bucurie, pana cand obrajii si nasurile au prins culoare de cireasa coapta… Cu greu i-am adunat sa-i bag in clasa, sa-i scutur de zapada… Au fost foarte fericiti si n-au contenit sa-mi spuna ca sunt “cea mai buna si mai frumoasa doamna” … De acum vom mai iesi afara, la ora de educatie fizica, tocmai la primavara, cand o da frunza in pomi si coltul ierbii… ma bucur ca a nins si mi-am putut tine promisiunea fata de copii.

duzine de cuvinte gasiti si la ei:

psi, redsky, mitzaabiciclista, tibi, cioburi de chihlimbar, virusache,almanahe, dunia, cita, dictatura justiţiei, rokssana, scorpio, vero

Trebuie sa recunosc ca nu ma imbrac de la marile case de moda si nici din magazine de fitze, in schimb am gasit lucruri dragute la miniPRIX, de aceea m-am abonat online la siteul magazinului ca sa pot primi noutati, mai ales ca incepe si perioada reducerilor. Caravana Reducerilor miniPRIX va poposi in weekend-ul 26-27.11.2011 in judetul care va aduna cele mai multe voturi in sondajul de pe prima pagina a magazinului online miniPRIX!

Locuitorii judetului castigator vor avea posibilitatea sa cumpare orice produs de pe miniPRIX, in perioada 26-27.11.2011, cu 20% reducere! Asa ca, va fac o invitatie:

Locuiesti intr-unul din judetele Olt, Galati, Teleorman, Satu Mare, Buzau, Tulcea, Giurgiu, Ialomita, Harghita, Salaj sau Covasna? Atunci intra pe www.miniprix.ro si voteaza-ti judetul pentru a beneficia in weekend-ul 26-27.11.2011 de o reducere de 20% pentru orice comanda online pe miniPRIX! Oricine poate vota in acest sondaj!

 Lupta este stransa si toata lumea are sansa sa!

 Judetele aflate pe locurile 2 si 3  in sondaj isi asigura locul la Caravana Zapezii!

 Voteaza si tu!”

Unii se intreaba ce fac toata ziua la scoala, iar altii se intreaba ce fac in orele in care, desi figurez in orarul salii de sport, nu sunt in sala si nici pe terenul de sport… ei bine, teorie… teorie fac si nu ca mi-ar placea, dar tebuie, pentru ca asa scrie la regulament… altii ( parintii) se intreaba la ce le foloseste teoria, cand este vorba de inot?… pai le foloseste, pentru ca asa isi insusesc mai bine miscarile…e mult mai bine s-o predau in linistea clasei, dictata sau scrisa pe tabla (depinde de anul de studiu), decat s-o “tzip” in timpul orelor practice si sa nu inteleaga niciunu nimic… recapitulam: pe langa orele practice, predau si teoria inotului ( adaptata varstei scolare mici)… ce anume? Pai luam fiecare procedeu in parte si il invatam pe bucatele, pentru ca daca stii cum se face teoric, il poti face si practic… si invers… daca stii, teoretic, pozitia corpului pe apa, miscarea picioarelor, a bratelor, coordonarea lor, vei stii ce ai de facut si in apa… fireste, cu demonstratiile de rigoare… in clasa I, teoria se preda doar verbal si sunt discutii usoare, despre: alimentatie, igiena… azi am discutat despre “cum ne ferim de raceala” , ca tot e perioada racelilor… la clasa a II a deja, copiii, incep sa scrie pe caiet, iar eu pe tabla… ma straduiesc sa scriu cat mai pe intelesul lor, iar toata ora este o vanzoleala, ca vin pe rand sa-mi arate cu degetul, la tabla, cate un cuvant pe care nu-l inteleg ( unele cuvinte trebuie sa le explic, pentru ca nu fac parte, inca, din vocabularul lor)… azi le-am predat procedeul spate, le-am dictat pentru ca nu aveam burete sa sterg tabla si nici creta ( le incuiase invatatoare in dulap)… si in sfarsit, am avut teorie si la clasa a III a, unde am predat “Startul”, o mica parte din start, doar “pozitia initiala si asezarea pe blocul de start”, mai am patru parti e predat, pana la vacanta… La clasa a III a deja dictez lectiile, pentru ca este mai mult de scris, iar elevii se joaca, daca stau cu fata la tabla sa scriu, si raman in urma, iar eu nu am cum sa sterg tabla… si imi amorteste mana tinand-o in sus… si sunt destul de mari si trebuie sa invete sa scrie dupa dictare… Trebuie sa recunosc ca si mie mi-a fost greu sa scriu dupa dictare, cand eram copil, dar si cand eram in facultate. Cand eram copil si ramaneam in urma ( de fiecare data ramaneam), invatatoarea nu mai repeta si pentru mine, mi-o baga pe-aia cu “popa nu toaca de doua ori pentru o baba surda”, iar eu imi pierdeam interesul pentru vreo materie, tocmai pentru faptul ca nu aveam lectia intreaga… si imi gaseam de lucru, desenand pe copertile caietelor sau facand mustati scriitorilor sau domnitorilor de prin carti … asa ca  m-am straduit sa dictez rar si sa repet de cate ori a fost nevoie, iar copiii de la ambele clase mi-au zis ca dictez mai bine decat doamnele invatatoare ( nu le-am spus ca le dictez asa cum imi doream si eu in copilarie sa mi se dicteze)… dupa ce le predau, facem si demonstratia a ceea ce am invatat, pe uscat

P.S. Postarea aceasta este scrisa special pentru cei pe care ii macina grija de ce fac eu cand nu sunt in sala de sport… in niciun caz nu stau degeaba… uneori, cand am in plan, le verific viteza de reactie, cu rigla pe perete, e o proba care se poate face in sala de curs, ca si alte probe, ce nu necesita spatiu mare.

Regulamentul pentru clasele cu program sportiv, prevede si ore de teorie, la care trebuie sa pun doua note, in catalog, doar pentru teorie… Regulamentul nu este facut de mine, ci e dat de Minister.

Drumul meu spre/dinspre scoala trece pe langa cateva covrigarii, patiserii si alte magazile care ma imbie cu tot felul de miresme culinare… si uite asa, in plina strada, m-a pocnit o pofta nebuna de placinta… as fi mancat o placita si cu ochii, dar ma feresc sa mai cumpar din patiserii, pentru ca am avut ceva probleme cu stomacul saptamana trecuta, asa ca m-am hotarat sa-mi gatesc eu niste placinte, ca tot am invatat sa fac foi bune si frumoase … mi-am facut repede un inventar, cu ce am prin casa, apoi am mers sa mai cumpar ce-mi mai trebuia. Ajunsa acsa, m-am echipat de bucatarie si m-am apucat de placintareala… Am luat castronul albastru, am pus 500g faina, am facut o gropita in mijlocul fainii, in care am pus: un galbenus de ou, o ceasca de ulei si ceva apa calduta ( nu fac niciodata ceva dupa reteta, o citesc doar orietativ)… am mestecat cu furculita pana ce compozitia a prins consistenta, apoi am bagat mainile si am inceput sa framant cu patos… si-am framantat, si-am framantat… apoi, ca intr-o joaca copilareasca, m-am apucat sa bat coca… si-am dat cu ea de masa, de cateva zeci de ori ( in reteta scrie ca trebuie “maltratata” asa vreo 15 min), dar indiferent cat as fi lovit-o eu, trebuia s-o las sa se mai si odihneasca vreo 15-20 min, dupa ce am si taiat-o si am inpartit-o in mod egal in patru ( ca sa nu se supere ) si am facut patru bile, pe care le-am acoperit cu un prosop curat… apoi am luat-o de la capat, cu alt rand de aluat, pentru ca aveam pofta si de placinta cu branza si nu mi-a dat prin cap sa fac compozitia la dublu… Am urmat aceeasi procedura de “maltratare” a aluatului pentru foi… Pana s-au linistit bilutele de aluat, am ras merele, le-am pus pe foc ( intr-o cratita, evident), am adaugat cateva linguri de zahar, putina zeama de lamaie si ceva nuca macinata, iar spre final am adaugat ingredientul care da savoare placintei, scotisoara… intr-un castron am faramitat branza cu furculita, am adaugat trei oua, o mana de stafide si le-am amestecat… am pregatit doua tavi, am intins foile si m-am apucat de asamblat placintele: o foaie de placinta, un strat de umplutura… am bagat placintele la cuptor si mi-am facut de lucru prin casa pana ce s-au copt. Cand placintele au capatat aspect crocant si rumen, am scos tavile, am pudrat placintele, cu zahar pudra, ca sa arate bine, apoi le-am taiat si le-am asezat pe platouri… Iti ploua in gura cat sunt de bune!… Si pentru ca sunt fata buna, am pastrat o bucatica si pentru tine.

au mai scris duzine:  redsky,abisuri, scorpio, tibi, psi, lagrig, almanahe, diana,  rokssana, labulivar,  Sara,  Gina

Săptămâna asta am fost tot într-o fugă. O săptămână plină şi obositoare. Luni a început BAC-ul sesiune august-septembrie, iar azi s-a terminat. Am avut si examen cu clasa I – înot şi… şi alte probleme personale, care mi-au consumat energia, de care nu vreau să vorbesc aici, acum… niciodată în acest spaţiu.

Nu ştiu cu care zi a săptămânii să încep, dar o să încep cu fiecare dimineaţă, ca toate se derulează în acelaşi ritm… M-aş fi oprit la ziua de miercuri, dar o las pe altă dată, ca şi acum mă apucă boala când mă gândesc la ziua aia…

În fiecare dimineaţă mă trezesc cu noaptea-n cap. N-aş vrea să mă vedeţi cum mă manifest dimineaţa, mai ales când mă grabesc, zici că sunt teleghidată… cu ochii cârpiţi de somn, pe care deabia îi pot ţine deschişi şi îi simt de parcă cineva mi-ar fi turnat mălai în ei, pun ibricul pe foc să fac cafea, timp în care mă uit pe geam cum începe să se crape de ziuă, mai urmăresc câte o cioară care zboară croncănind spre alt cârd de ciori, la fel de gălăgioase ca şi ea… las cafeua pe masă să se liniştească şi merg să-mi fac un duş… ies din duş(deja încep să văd cu alţi ochi totul), trec prin bucătărie, iau prima gură de cafea, îmi arunc iar ochii pe fereastră şi nu ştiu cum, în fiecare dimineaţă, ca o vrajă, prin crăpătura de ziuă, în zarea aurie, soarele se ivişte sfios, rotund, ca un gălbenuş de ou. Mă duc grăbită să iau camera digitală pentru a imortaliza momentul şi fac o poză, doua, trei…( aici pierd cel mai mult timp şi uit de ce m-am trezit)… Când mă uit la ceas este deja destul te târziu şi încep să mă agit, îmi iau ustensilele şi merg iar în baie, de data asta pentru a-mi accentua puţin frumuseţea cu niţel creion şi rimel, apoi trec la îmbrăcat, mai iau o gură din licoarea neagră, dulce şi foarte tare, în timp ce mă îmbrac şi ca să fie cireaşa pusă pe tort, mă parfumez, mai iau o gură de cafea, îmi pun pe umăr geanta mare cât o traistă, care nu ştiu de ce e aşa de grea, dar ştiu că pot gasi aproape orice în ea, de la aspirină până la… stai aşa să mă uit ce mai am pe-acolo… 6 pixuri, 3 brichete, încărcătorul de telefon, două parfumuri (întotdeauna am doua- trei parfumuri în geantă sau rucsac), şerveţele umede şi uscate, maşinuţa suvenir de la compania aeriana flyniki, ochelarii, crema de mâini, un unguent de când am avut o arsură la mână, nişte chestii pe care nu vi le spun, etc… cu toate cele enumerate în geantă şi cu geanta pe umăr, ies în „goana calului” pe uşă, cobor cele trei etaje, mă arunc în taxiul chemat în urmă cu 5 min. şi o pornim către liceu, să supraveghez candidaţii la bac, să fiu supravegheată si eu, la rândul meu, de camerele de supraveghere, timp de 3 ore, în care mi-e teamă să mă scârm şi în nas, că mă văd în cameră… singurul lucru pe care îl iubesc  la supravegherile astea de  la examene este liniştea… trei ore de linişte

au şi ei duzina lor:  psipsina, virusache, tiberiu, redsky, vero, sara, dictaturajustiei, pisicaru, dagatha, rokssana, scorpio