Intrati aici si tot ce a scris Alexandra, toata revolta ei, e si in sufletul meu.

Multumesc, Alexa!

When you touch me
I feel there’s nothing you can do to turn me away
And I know that
In the past you’ve had bad luck so I should help you stay

You’re all I ever wanted
You’re all I ever needed, it’s you
You’re all I’ve ever wanted
And loving you’s the right thing to do
And I’ll see it through

When I close my eyes
And think of you it takes me places that I’ve never seen
And the rain, it blows
You’re brushing up against my skin to wash me clean

You’re all I ever wanted
You’re all I ever needed - it’s you
You’re all I’ve ever wanted
And loving you’s the right thing to do
And I’ll see it through

I’ll show you the love in my head
I’ll show you the love that we had
I’ll show you the love in my head
I’ll show you the love that we had

You’re all I ever wanted
You’re all I’ve ever needed, it’s you
You’re all I’ve ever wanted
And loving you’s the right thing to do

You’re all I ever wanted
You’re all I’ve ever needed, it’s you
You’re all I’ve ever wanted
And loving you’s the right thing to do

În fiecare zi mai scriem o pagină în cartea vieţii… Uneori sărim peste unele capitole din viaţă, alteori facem doar rezumatul… iar de cele mai multe ori trăim printre rânduri…

If blood will flow when flesh and steel are one
Drying in the colour of the evening sun
Tomorrow’s rain will wash the stains away
But something in our minds will always stay
Perhaps this final act was meant
To clinch a lifetime’s argument
That nothing comes from violence and nothing ever could
For all those born beneath an angry star
Lest we forget how fragile we are

On and on the rain will fall
Like tears from a star like tears from a star
On and on the rain will say
How fragile we are how fragile we are

On and on the rain will fall
Like tears from a star like tears from a star
On and on the rain will say
How fragile we are how fragile we are
How fragile we are how fragile we are

Azi a trebuit sa-mi petrec vreo doua ore prin biblioteca scolii. Mi-am adus aminte ca, atat inainte de vacanta de primavara, cat si dupa vacanta, in scoala, au fost mai multe activitati ECO, in care s-au implicat atat cadrele didactice cat si elevii de la clasele I pana la cei de a VIII a… Suntem intr-o competitie internationala “Eco-Scoala”, un program pentru managementul mediului si certificarea scolilor care il implementeaza, coordonat la nivel international de Fundatia de Educatie pentru Mediul Inconjurator (FEE). Cu aceasta ocazie s-a realizat si revista programului Eco- Scoala “Aproape de sufletul naturii”, facand parte din proiectul “Din inimi curate pentru o natura curata”. Am intrat si eu in posesia unei astfel de reviste, care mi se pare foarte interesanta, frumos ilustrata cu activitatile elevilor din scoala noastra, povesti, compuneri si poezioare inchinate naturii… Am gasit si ” Calendarul Naturii”, care este foarte incarcat in evenimente. Si daca tocmai a trecut “Luna Padurii” (15 martie- 15 aprilie),”Ziua Mondiala a Apei”(22 martie), “Ziua Mondiala a Meteorologiei”(23 martie), “Ziua Pasarilor”(1 aprilie), in care am plantat pomi, am sadit flori, am curatat parcurile, am facut cuiburi la pasari, iar toate astea sunt ilustrate in aceasta revista, iata ca, maine 22 aprilie este “Ziua Pamantului”. Jumatate din revista cuprinde poezii, compuneri si povesti scrise de elevii scolii. Printre ele am gasit o poveste scrisa de un elev de-al meu, de la clasa a IV a. Si pentru ca, maine este “Ziua Pamantului”, iar povestioara se numeste ” Povestea Pamantului”, o postez si aici.

“POVESTEA PAMANTULUI

Pamantul nostru este minunat. Este scaldat in numeroase raze aurii, nins cu fulgi pufosi de nea, stralucitor de atatea ploi, mangaiat de adierile de vant, admirat de celelalte planete pentru vietatile carora le este casa.

Intr-o zi, prietena sa, Luna, care ii sta alaturi tot timpul, observa ca pe Pamant se starneste o mare zarva. Erau oamenii care se rasculasera fara nici un motiv: aveau toate bogatiile fara sa li se ceara nimic in schimb. Pamantul nu dorea decat sa fie lasat in pace, sa-i fie respectate padurile, animalele, florile si iarba, iar apele sa-i fie pastrate curate.

Fiind ranit adanc, Pamantul incepu sa zaca, iar in haina verde a padurilor au aparut semne de imbolnavire incat pasarile au inceput sa zboare departe cu tipetele lor infricosatoare.

Vazandu-l gemand de durere si revolta, Luna a plecat dupa ajutor. A chemat Ploaia si Soarele ca sa-l ajute sa se vindece si sa arate ca inainte. Ranile Pamantului se inchideau insa foarte greu, pe locul fostelor paduri abia se zarea cate un palc de copaci firavi, apele au inceput sa se limpezeasca, insa nu rasarise nicio floare si nicio pasare nu-si facuse cuib.

Asa a trecut mult timp, poate o mie de ani, si, intr-o dimineata, Luna observa schimbarile mult asteptate: rasarise iarba, pasarelele ciripeau, muntii se acoperisera de brazi, se auzea galopul cailor pe campii, iar oamenii erau fericiti. Pamantul isi vindecase ranile si sufletul si-i iertase, poate, pe cei care i-au facut rau.

De la aceasta intamplare oamenii nu s-au mai razboit cu natura, nu i-au mai provocat rani, ci au trait in armonie, au pretuit si ocrotit Pamantul cu frumusetile si bogatiile lui. Nu au uitat ca este casa lor si de sanatatea lui depinde viata tuturor.”

Buga Bogdan Andrei (Bobi), clasa a.IV.a D- profil inot

… Si inca ceva: „Ziua Pamantului” a fost stabilita in 1970… ne-am nacut in acelasi an