Posts Tagged The Cure

toamna si vorbe… in capul meu

Posted by on Friday, 5 November, 2010

toamna-2

Toamna, amintiri,  castane imprastiate pe trotuar… frunze, flori, culori… Miros de carti proaspat tiparite, stilouri, caiete… rasete, priviri grabite… melancolie, sperante, emotii… cuvinte timide… Noiembrie. Dimeneata insorita de inceput de noiembrie. Miros amarui de toamna tarzie, iar pasii ma poarta prin Bucuresti… orasul in care ma pierd prin multime, atunci cand deprimarea ma cuprinde… orasul in care imi gasesc linistea in ciuda aglomeratiei si zgomotului… orasul in care mi-am gasit si am trait prima iubire… E dimineata. Pasii ma poarta prin Parcul Tineretului. E soare si liniste. Merg incet, doar eu cu gandurile mele. Uneori, cand vreau sa uit de suparari si vreau sa-mi gasesc linistea, ma urc in microbuz si plec la Bucuresti, in Parcul Tineretului, unde petrec cateva ore in “Oraselul Copiilor”… ma plimb, stau pe banca… ma umplu de liniste. Azi a fost altceva… azi mi-am amintit de prima dragoste, desi nu are legatura cu Parcul Tineretului. Soarele se juca prin frunzele rare ale castanilor… Mergeam agale, cu rucsacul in spate, spre Sala Polivalenta. Pe jos covor de frunze galben-ruginii si cateva castane ratacite… Am inceput jocul cu castanele pe asfaltul umed de bruma diminetii. Am dat cu piciorul intr-o castana care s-a rostogolit bocanind… Imi place sa aud castanele bocanind pe asfalt. Am lovit cu piciorul prima castana. S-a rostogolit pana departe.. In minte mi-au revenit vorbe din trecut… un glas placut, vorbe simple spuse de o persoana draga, iar amintirile trecutului mi-au inviat in minte. Noiembrie, candva… apa calda din bazinul “Lia Manoliu” si el… “Esti boboaca, din cate vad. Cum te cheama?”… Chipul lui mi-a aparut in minte… parul ud, ochii caprui si veseli, cicatricea de sub buza inferioara, stanga… Ma asteptase la capatul bazinului, dupa cateva ture de inot. “Ce muzica asculti?”… “Daca vorbim de Vivaldi si Chopin, The Police si Queen, am putea vorbi si de Metallica, The Cure, Nirvana… ” castana se rostogoleste in fata mea, bocanind si aducandu-ma pentru cateva clipe la realitate. Am zambit si am mers mai departe. Mi s-a alaturat un caine. Am mers impreuna, el privindu-ma, eu amintindu-mi… vorbe… “Ce faci cand te intorci la camin?”… Se intampla cu 19 ani in urma… cuvinte simple, vorbe pe care nu le voi uita niciodata… prima dragoste… “Stii sa joci tenis?”… “Nu-i nimic, maine dimineata la ora 7, vii pe terenul de tenis. Te invat eu!”… Mai dau un picior castanei. Cainele ma priveste in ochi si imi tine in continuare companie. Pare ca ma simte si vrea sa-mi fie aproape. In gandurile mele se face primavara. Aceeasi voce imi vine in minte: “Rasule, hai la film in Regie!”… Zambesc. Imi amintesc seara aceea de mai… cainele se uita la mine, eu ma uit la el si ne continuam drumul. “Vino, Rasule! hai sa sarim gardul in Gradina Botanica!”… era noapte de mai cu castanii inflorirti. In nari simt mirosul dulceag de flori de castan si de iarba cruda… Vreau! acum vreau!… “Rasule, gandeste-te bine! sa nu-ti para rau mai tarziu!… Zambesc. Cainele parca imi zambeste si el… Da, a fost prima noapte de dragoste, in Gradina Botanica, sub castani… N-am sa uit nicidata acea noapte.
Vorbe… vorbe simple si dragi… Ma opresc sa-mi sterg o lacrima. Cainele se opreste si el si ma priveste… ne continuam drumul… mai dau un picior castanei… Noiembrie, toamna, fosnet de frunze si bocanitul castanei… soare timid, miros amar de frunze… un caine si multe vorbe in capul meu…

Obsesie muzicala: The Cure – Pictures of you

Posted by on Tuesday, 22 December, 2009

Poate de la zapada, poate de la vacanta…poate mi-e foarte dor de tine. De doua zile , in mintea mea, se deruleaza secvente cu tine, imagini si soapte… cea mai frumoasa perioada a vietii mele si…TU.
Am incercat de multe ori sa te uit, am dat tot ce era legat de tine… Stii ca nu am nici o poza cu tine? Le-am trimis unui fost coleg de-al tau, sa ti le dea, inca de atunci, dupa despartirea noastra. Pozele acelea din camera de camin, cand eu faceam pe fotograful. Pozele acelea alb-negru… Inca le mai vad cu ochii mintii desi au trecut 17-18 ani.
De ce nu pot sa uit?… De ce nu pot sa-ti uit zambetul, mana, atingerea, felul cum ma alintai… Mai stii cum imi spuneai? Imi spuneai “Rasul”, pentru ca eram vesela tot timpul. Mi-e dor de tine, Alex! Mi-e dor de tavaleala prin zapada, noaptea, in  Gradina Botanica, cand nu simteam frigul decat dupa ce ni se udau bine hainele… de caldura din camera de camin, vinul fiert si zacusca de ciuperci facuta de mama ta…  Mi-e dor sa te vad, dar nu mai am nicio poza cu tine…

N-am stiut sa te opresc in seara aceea, cand ti-am zis ca am un prieten. Tu m-ai rugat sa-mi gasesc pe altcineva, ca tu  nu ma meriti…  Asa ziceai tot timpul: “Rasule, cauta-ti un baiat care sa te merite, care sa aiba ce sa-ti ofere… eu nu te merit”… Ti-am ascultat sfatul, mi-am facut un prieten( sotul meu), ti-am spus in seara aceea cand ai fost la mine… Mi-ai plans in poala si-ai plecat fara sa te uiti in urma, iar eu te-am strigat prea tarziu… Atunci ti-am dat si ultima amintire pe care o aveam de la tine, caseta cu melodiile noastre… De doua zile ma obsedeaza una dintre melodiile de pe acea caseta audio… As fi vrut s-o ascultam impreuna. Oricat as cauta, nimeni nu se compara cu tine…

Melodia asta este pentru tine!

I’ve been looking so long at these pictures of you
That I almost believe that they’re real
I’ve been living so long with my pictures of you
That I almost believe that the pictures are
All I can feel

Remembering
You standing quiet in the rain
As I ran to your heart to be near
And we kissed as the sky fell
Holding you close
How I always held close in your fear
Remembering
You running soft through the night
You were bigger and brighter and whiter than snow
And screamed at the make-believe
Screamed at the sky
And you finally found all your courage
To let it all go

Remembering
You fallen into my arms
Crying for the death of your heart
You were stone white
So delicate
Lost in the cold
You were always so lost in the dark
Remembering
You how you used to be
Slow drowned
You were angels
So much more than everything
Hold for the last time then slip away quietly
Open my eyes
But I never see anything

If only I’d thought of the right words
I could have held on to your heart
If only I’d thought of the right words
I wouldn’t be breaking apart
All my pictures of you

Looking so long at these pictures of you
But I never hold on to your heart
Looking so long for the words to be true
But always just breaking apart
My pictures of you

There was nothing in the world
That I ever wanted more
Than to feel you deep in my heart
There was nothing in the world
That I ever wanted more
Than to never feel the breaking apart
All my pictures of you