Posts Tagged targul de craciun

in fuga la Viena

Posted by on Tuesday, 30 November, 2010
img_00012 vedere din camera de hotel
N-am apucat, inca, sa povestesc cum a fost la Viena, caci am fost putin plecata, acum o saptamana. Azi mi-am facut timp, din pana de net (e picat de vreo 3 zile, cica fac imbunatatiri) si modem vodafone epuizat… Da, am fost la Viena (Vienna, Wien… si cum s-o mai scrie), fortata de ceva imprejurari, luata din scurt, neplanificat… adica cu doar 3 zile inainte de plecare, a trebuit sa fac rezervari la avion si la hotel… trebuia sa caut ceva ca pentru buzunarul meu, adica mai ieftin, dar si bun,  desi rezervarile la avion se fac cu 2-3 luni inainte, ca sa prinzi bilete ieftine, nu cu 2-3 zile inaintea plecarii… Dupa ce am aplicat, pe net, la mai multe agentii, mi-a raspuns una , printr-un sms, agentia ” Terminal 1″,care mi-a gasit bilete convenabile ca pret, fata de ce gasisem eu, la o companie aeriana noua  as putea spune (eu n-am auzit de ea), numele ei ne dandu-mi prea mare incredere, “FlyNiki “… dar se pare ca e o companie buna, care, desi low cost, a dat o gustare consistenta si sucuri, ceai, cafea, apa, dupa preferinte… un personal foarte tanar la bord… am avut impresia ca sunt eleve in practica, poate chiar erau ca erau cam stangace in mimat instructiunile ;) . Asa. Sa lasam detaliile pe alta data. De ce a trebuit sa ajung la Viena ? A trebuit sa-l insotesc pe sotul meu, care n-a zburat niciodata cu avionul, iar de data asta era musai sa ajunga la Viena. Dar trecem si peste asta… Nu mi-am dorit niciodata sa ajung la Viena, nu stiu de ce, poate pentru faptul ca toata lumea o lauda… ca se vorbeste foarte mult despre acest oras… Asa ca va spun din start : Viena nu m-a dat pe spate. Viena e un fel de Bucuresti… Dunarea strabate centrul orasului, precum Dambovita Bucurestiul… E adevarat ca e mult mai curat, mai aerisit si mai organizat, dar oamenii sunt reci, fata lor nu exprima nimic… unii sunt si nesimtiti, adica cum e sa mergi la un MacDonald’s, sa stai langa una care mananca, ca si tine, un  ceva… si cand esti cu mancarea in gura, cucoana sa ragaie cu putere in urechea ta ?… iti ramane mancarea intre gura si gat, ca nu stie incotro s-o apuce… te uiti la cucoana, iar ea iti zambeste suav… asta se intampla si pe strada, oriunde ii vine vienezului sa se elibereze de gaze (asta mi-a ramas adanc infipta in minte, ca si imagine despre vienezii autentici, precum londonezii cu freza ravasita de la vant)… Asa, sa trecem mai departe… Dupa lungi cautari pe internet, mai precis pe booking.com, am gasit si un hotel in centrul Vienei. Am criteriile mele de cautare, nu ma intereseaza “constelatia” sau numarul de stele ale hotelului, ma inereseaza sa fie central, sa am acces la mijloacele de transport in comun, sa fie curat si sa coste atat cat imi pot permite sa platesc (e sectiunea aia de cautare, pe booking, intre cat si cat vrei sa coste… dupa asta caut, nu dupa stele). Am gasit un hotel de 4 stele, la pret de 2-3 stele, situat chiar in centru, cu mijloacele principale de transport la doi pasi , tramvaiul 1 si metroul U1, ambele strabatand centrul Vienei. Hotel “Capricorno” (haha, zodia mea, capricorn… asta mi-a placut). Hotelul foarte curat, dotat, personal super dragut… situat pe malul Dunarii… Dar lasam detaliile, le gasiti pe siteul hotelului.
Am ajuns duminica seara, in Viena, pe la 22.30, ora lor. Luni am avut treaba pana pe la 14, la o clinica privata (aici chiar n-am ce reprosa, esti bine primit, bine tratat, dar si preturile sunt uriase), apoi am luat-o la picior sa cascam gura prin Viena.Clinica era aproape de Targul de Craciun, asa ca am poposit si pe acolo. Mare lucru n-am avut ce vedea, la cat de laudat e targul asta…adica nu m-a  atras nimic in mod special… poate din cauza preturilor mari. A, da, preturile sunt foarte mari, la orice si peste tot . N-am avut foarte mult timp de vizitat una alta, desi, daca tot am ajuns la Viena, imi doream sa vad ceva mai mult. Am tinut neaparat sa ajung in marele parc de distractii Prater, mai ales ca roata gigantica, numita si Riesenrad, se vedea de la hotel… Praterul asta este un mare parc de distractii, cu tot felul de chestii de dat prin ele, care nu functionau in ziua aia… cica se intinde pe 6 km2… M-am suit decat in roata, pentru care am platit cate 8, 50 euro de persoana ( foarte scump) si m-am jurat ca nu mai urc cat oi trai in roata aia… Privelistea este extraordinara, dar senzatiile traite imi opresc inima in loc… ai senzatia ca in urmataoarea secunda te prabusesti, ca se desface cabina in bucati, auzi scartaitul lemnului si al fiarelor… e ingrozitor… si mai batea si un vant puternic de ma asteptam sa zburam cu tot cu cabina…
img_02001
… Si hai sa inchei frumos, ca au fost si lucruri care m-au dat pe spate, trebuie sa recunosc. Mi-a placut ca , in Viena, sunt foarte multe cofetarii si magazine de ciocolata, scumpe cei drept, dar sunt mai multe decat carciumile (asa mi s-a parut mie), dar cel mai mult, in Viena, mi-a placut apa… da, apa de la robinet… era foarte rece si gustoasa, iar la dus avea presiune si imi facea parul frumos, dupa spalare… e apa moale, nu calcaroasa ca la noi. Cam atat despre fuga mea la Viena, caci altfel n-o pot numi… si tot mai bine ma simt in Bucuresti. ;)