Posts Tagged Pentru Ea

Aş vrea…

Posted by on Sunday, 12 April, 2009

Aş vrea să pot fi un copac în primăvară, troienit de flori albe şi roz; caldă şi pură lumină… un copac crescut şi înflorit la fereastra ta… să-ţi mângâi cu braţele de frunze şi flori fruntea, să-ţi sărut ochii… să-ţi înfloresc surâsul şi să-ţi umbresc amintirile; să-ţi dau umbră şi lumină, să-ţi amân gândurile grele în ramurile mele; să te pot privi şi să te pot veghea noapte şi zi… Un copac…sau mai bine, să fiu o mare la o margine de lume. O mare cu ape albastre… să tulbur şi să limpezesc gânduri şi inimi; să afund în apele mele tot ce e durere şi amărăciune şi gând de răzbunare şi părere de rău; să întrupez din spuma valurilor mele stoluri mari de păsări albe… păsări de iubire şi speranţă şi fericire; păsări ce trec adesea de infinit şi nu mor niciodată; păsări ce bat din aripile lor vrăjite, risipite în lume şi-n inimi şi-n priviri şi-n suflete… păsări mai calde decât soarele si mai senine decât seninul…Sau ar fi, poate, mai bine să fiu o floare?! Ce viaţă scurtă au florile, dar câtă fericire pot sădi în suflete… O floare ce tremură de speranţă şi iubire odată cu sufletul celui ce o dăruieşte; o floare ce se înfioară de plăcere, încredere, bucurie şi speranţă odată cu sufletul celei care o primeşte… o floare în mâna lui pentru ea… o floare într-o inimă pentru iubire!

…Un copac văzut ca un copac, o mare privită ca o mare, o pasăre văzută ca o pasăre; o floare privită ca o floare… şi nimeni să nu mă privească altfel… şi nimeni să nu întrebe de ce sunt aşa şi nu altfel sau cine sunt defapt; ce ascund şi ce spun; ce ştiu şi cât aş vrea să ştiu… şi nimeni să nu mă poată face să plâng şi să regret…

…Un copac, o floare, o mare, o aripa deschisă spre infinit, prilej de bucurie fără putinţă de întristare…Un om…EU!…

…şi obsesia de azi :)