Posts Tagged Oras

inceput de an

Posted by on Monday, 2 January, 2012

A trecut si 2011, s-a dus si mult asteptatul Revelion… De Revelion am stat acasa, am facut pregatiri (primul an in care fac pregatiri de revelion, singura), am facut mancare si doua torturi, ca asa mi s-a pus ( imi propusesem sa fac o singura prajitura)… m-am imbracat cel mai frumos fata de toate revelioanele din viata mea si am asteptat sa se intample minunea, venirea Anului Nou… n-am vrut sa ies in oras la spectacol, pentru ca oricum se auzea muzica pana la mine acasa. La miezul noptii am ciocnit un pahar cu sampanie cu sotul meu, am stat la fereastra si am urmarit focul de artificii ( mai intai pe cel de la bulgari ca sunt cu un minut inaintea noastra, apoi pe cel de la noi) si am inhalat fumul si pucioasa de la petardele care zburau din toate partile, de la toate geamurile si balcoanele ( azi mi-am adus aminte ca aveam si eu o punga de petarde dar am uitat de ele)… Nu stiu de ce mi s-a parut un revelion sec, nimic spectaculos… n-am mai trait nici emotia artificiilor, ca in alti ani sau alte evenimente… am uitat sa-mi pun si dorinta la trecerea dintre ani ( nici anul trecut nu m-am pus dorinta)… Dupa miezul noptii au inceput sa sune telefoanele, am sunat si eu apropiatii, sa le urez de-ale anului nou… a, am uitat, toata ziua, cat am bucatarit, a trebuit sa raspund si la sms-uri ( am raspuns la 158 din 277)… m-am bucurat ca, in fiecare an, primesc urari de la persoane cu care nu m-am vazut de ani de zile, dar care isi aduc aminte de mine la fiecare sarbatoare mare din an… si nu-mi sunt rude, sunt parinti ai fostilor mei elevi din Bucuresti, cu care am ramas in relatii extraordinar de bune, desi copiii sunt mari ( au fost elevii mei intre 1996- 2008, pe vremea cand lucram in Bucuresti :)

Suntem deja in data de 2 ianuarie, a celui mai de temut an 2012… ar trebui sa ma simt fresh, ca doar am stat acasa n-a trebuit sa ma adun de pe drumuri, de pe la Bucuresti, cum faceam in anii trecuti, cand mi se parea ca masina merge cu viteza melcului, iar eu eram nerabdatoare sa ajung in pat si sa dorm pana dupa pranz… anul asta m-au prins zorii primei zile din an, in patul meu de acasa, visand la dorinta pe care n-am apucat sa mi-o pun la miezul noptii…

Nu mi-a placut niciodata prima zi din an, nici a doua… credeam ca anul asta o sa fie altfel, o sa ma trezesc altfel… tot inutila ma simt, o stare confuza, mahmura, desi n-am baut mult… si ma mai doare si un ochi de nu mai pot ( alergie la fumul de artificii si petarde)… Nu stiu voi cum va simtiti, dar am banuiala ca va simtit la fel ca mine si sunt sigura ca v-ati dat pe muraturi si mamaliguta cu branza… sunt sigura ca in prima zi din an ati baut o “cisterna” de cafea, v-ati facut ca nu vedeti chiuveta plina cu vase si pahare murdare, iar azi v-a venit sa plangeti cand a trebuit sa le spalati ( stiu eu pe cineva care avea nevoie de ajutor la spalat vase)… Mie imi vine sa plang cand ma gandesc ca mai am inca doua saptamani de vacanta… de maine ar trebui sa ies din casa, pentru ca deja simt lipsa de miscare, iar asta ma deprima.

Va doresc un an plin cu chef de viata!

duzina de cuvinte – vacanta la tara

Posted by on Saturday, 25 June, 2011

Pentru ca e vara si vacanta, mi s-a facut dor de copilarie. Si pentru ca vacantele mi le petreceam la tara, toate amintirile sunt legate de bunici… Mi-aduc aminte de zilele de vara, cand ne jucam toata ziua in curte sau pe lunca, la raulet, pana la apus de soare… In diminetile racoroase, imi placea sa stau langa mamaia cand facea paine. Avea o arta in a cerne faina, care ma fascina…cu atata sarg manevra ciurul dintr-o mana in cealalta, fara sa-l scape… uneori mi se parea ca ciurul nici nu-i atinge mainile… Apoi framanta coca bine, cu mana facuta caus , sa iasa moale pufoasa… facea niste gogosi mari, din coaca, pe care le invelea cu un stergar si le lasa la crescut. Dupa un timp, cand gogosile se umflau, lua stergarul si ma lasa pe mine sa moi pana in cana cu ou si ulei( sau ce era acolo) si sa ung pitele, apoi le aseza cu grija intr-o tava mare si le baga in vatra.

In zilele toride ale verii, mamaia intindea un macat la umbra nucului si impletea, rezemata de nuc, imbiindu-ne si pe noi la sezut si ascultat clinchetul andrelelor si al povestilor spuse cu blandete in glas, in timp ce tataie era dus in oras, la targ, sa vanda pepeni si vinete. Cu o zi inaintea plecarii lui tataie la oras, noi copiii, asezam vinetele si pepenii in saci de canepa, in timp ce tataie pregatea caruta, la care inhama un murg voinic si sprinten, cu o coama mare si lucioasa, maroniu-roscata.

Mi-aduc aminte vacantele de iarna, cu zapada mare, prin care ne jucam o zi intreaga… cu nasurile rosii si mainile amortite de ger… Cu greu reusea mamaia sa ne bage in casa. In casa era cald, iar in mijlocul camerei trona razboiul de tesut… Mi-aduc aminte cu cata indemanare manuia mamaia fusul la tors lana si nu intelegeam cum din fuiorul ala de lana, din blana oii si din degetele mamaii, iese un fir asa moale de ata, pe care, mamaia, il rasucea pe un fus care imi sfaraia pe langa urechi, soptindu-mi parca un cantec de leagan … si adormeam…

… si duzinele lor:

http://pisica07.wordpress.com/2011/06/25/duzina-de-cuvinte-lemn-de-copil/

http://anaveronica.wordpress.com/2011/06/25/raspunsul-lui-praslea-al-saptesprezecelea-episod-din-elucubratia-cu-12-zombi-si-12-cuvinte-impuse/

http://v2valmont.wordpress.com/2011/06/24/duzina-de-cuvinte-dommage/

http://carmensima.ro/2011/06/25/1456/

http://scorpio72.wordpress.com/2011/06/25/duzina-de-cuvinte-zarghitul/

http://cita-topa.blogspot.com/2011/06/duzina-de-cuvinte_25.html