Posts Tagged Mai

duzina de cuvinte – tristete

Posted by on Sunday, 31 July, 2011

Ma-nchid din nou in lumea mea… intr-o capcana a singuratatii… m-am oprit din mers, fara sa-mi doresc asta,  iar zambetul mi s-a uscat pe buze… privirea-mi de albastru turcoaz, s-a stins, imprastiind  lacrimi de cenusa… sufletul meu a devenit o delta bizara, formata din zeci si zeci de brate prin care se scurge monoton intreaga tristete a lumii. Timpul n-a fost de partea mea… la ceas de dor te-ai pitit ca un asasin in tufis, ucigand cele mai sacre sentimente… mi-ai aprins dorul, care-mi mistuie sufletul, lasand in urma o roaba de amintiri, o apa maloasa de sentimente si senzatii, galbuie ca fata unui mort… o apa maloasa pe care sufletul meu o filtreaza zi si noapte, revarsand in celulele mele clipe lungi… interminabile picaturi de timp bolnav, bizar si ireversibil… ideile mele devin de un maro murdar, aripile imi sunt taiate si zborul devine o utopie…

Detinatori de “duzina” mai sunt si : psipsina, papagigli, virusache, scorpio, vero, dagatha, sara, redsky, valentina, pisicaru

La mulţi ani, dragul meu!

Posted by on Saturday, 25 July, 2009

Trebuie să vă spun că azi sunt tare emotţionată… cea mai importantă fiinţă din viaţa mea, cel mai important “bărbat” din viaţa mea, bucaţică ruptă din mine, împlineşte 15 ani. Mihai-Radu se numeşte, noi îi zicem Radu şi este copilul meu.

E drept că, de când a crescut, petrecem puţin timp împreună, aşa că astăzi, de ziua lui, va petrece cu prietenii.

Trebuie să recunosc că îmi este foarte greu să văd cum se desprinde de mine, dar vârsta îşi cere drepturile, iar eu încerc să înţeleg toate astea.

Azi am căutat în “cutiuţa cu amintiri”… mi-am amintit de primul zâmbet ( aşa am facut cunoştintă unul cu altul după câteva ore de când a apărut pe lume), primul scâncet, primul cuvânt,primii dinţi, primii paşi, prima iubire, prima dezamăgire, primul bileţel de dragoste… toate astea parcă au fost ieri.

Hai să ne uităm împreuna la câteva poze… am sute de poze, amintiri care mă fac să zâmbesc :)

scan100042

scan10005 Copilul “atomic”

scan100061Irina, prima iubire… înca din maternitate ;)

scan10007Sonia, cea de-a doua iubire… şi prima dezamăgire :( , acum foarte buni prieteni ;)

scan10008…serbări, grădiniţă, şcoală :)

scan10009 Fotomodel, şedinte foto ;)

scan10010Sport… 6 ani de karate :)

img_04411…în prag de buletin :D

dsc04591 …şi uite aşa a terminat şi clasa a VIII a, a intrat la liceu :)

sany0072Poza asta îmi aduce aminte de prima declaraţie de dragoste, primul bileţel de dragoste pe care l-a primit prin clasa I… de la Ana, fata în gri de lângă el :)…  încă mai păstrez bileţelul pe care l-am găsit,  în buzunarul hăinuţei de uniformă :D

La mulţi ani copilul meu! Să creşti sănătos, să ai minte şi să-ţi împlineşti toate visele şi dorintele!

Reblog this post [with Zemanta]

U.E.?

Posted by on Wednesday, 27 May, 2009

a4e6

Am început “curăţenia de vară” prin calculator – şi prin viaţa mea aş putea spune…
M-am apucat să şterg, să copiez, să arhivez poze care nu-mi mai erau de folos şi care îmi ocupau spaţiu, pps-uri, documente care nu mai prezentau interes… Printre altele am găsit şi poza asta… cred că e facută cu 3 ani în urmă când, într-o zi am trecut pe la fiul meu, pe la şcoală, să văd ce-mi face odrasla pe la ore… cum învaţă, ce culegeri, ce fonduri şi alte dări mai sunt… Pe holul şcolii, la etajul 1, am descoperit acest tablou pictat de elevi din clasa a-VI -a, parcă aşa scria pe acolo…

A trebuit să aştept până s-a sunat de ieşire şi, în lipsă de ocupaţie, am încercat să desluşesc tabloul…  şi n-am înţeles unele lucruri… mi-am pus unele întrebări:
De ce unii nu au fost invitaţi la masă?
De ce Franţa şi Germania mănâncă cu amândouă mâinile?
De ce alţii se chinuie să intre pe sub farfurie?
De ce Austria şi Grecia au mâna la şlit?
De ce cei care mănâncă cu o singură lingură au o mână pe sub masă…şi mai ales de ce mănâncă stele?

Reblog this post [with Zemanta]

Miros de mai

Posted by on Friday, 22 May, 2009

img_0257

În drumul meu spre şcoală, în răcoarea dimineţii, am parte de tot felul de mirosuri… După ce ies din scara blocului, unde miroase a moşi şi-a mâncare, trecând de colţul blocului pe unde miroase a pipi, ajung în piaţă. Drumul meu taie piaţa în două… E drept că pot să mă abat puţin, dar aş rata florăria… aici miroase a petunii, crini şi trandafiri… Parcă îti mai vine să respiri. După ce ies din piaţa îmi urmez drumul printre blocuri. Aici miroase frumos. Sunt tufe de trandafiri, odinioară era şi liliacul înflorit şi castanii…
Merg pe potecuţa din spatele benzinăriei. Aici mă ia de nas mirosul de soc… E prea puternic şi ameţitor mirosul de soc, îl simt ca pe un tranchilizant, mă ameţeşte… Nu-mi place mirosul florilor de soc, doar sucul făcut din aceste flori… Puţin mai departe, în drumul meu către şcoală, întâlnesc salcâmii cu mirosul lor suav şi dulceag… cred că aşa miroase în rai, a salcâm… Îmi vine să zâmbesc… Îmi aduc aminte de copilărie, cum mâncam foricelele albe şi dulci de salcâm, cum mamaia ne făcea ceai din coaja de salcâm, atunci când ne durea burtica… cum culegeam tecile acelea maro de salcâm şi  sugeam “mierea”  gălbuie din interiorul lor…
Merg mai departe, spre şcoală, trec prin parc. Aici mirosurile sunt altele şi se amestecă într-un mod plăcut. Miroase a iarbă verde, a trifoi şi a pământ ud, a trandafiri şi alte flori de boscheţi cărora nu le ştiu numele. Trec prin spaţiul de joacă pentru copii… miroase a nisip şi a copilărie şi parcă aud glasuri şi râsete cristaline.
Mă apropii de şcoală… Există un “colţişor de rai”  aproape de şcoală, un colţişor unde tot timpul este ceva înflorit şi înmiresmat, fie floare sau pom… Pe lângă mirosul trandafirilor şi petuniilor catifelate, s-au adăugat înca două mirosuri pe care le aşteptam cu nerăbdare, mirosul teilor şi “mâna maicii Domnului”. Da, au înflorit teii!… doar cei sălbatici deocamdată, dar e deajuns să-mi satisfac senzaţiile olfactive. Ajung la şcoală, iar în curtea interioară mă asteaptă, sfioasă, iasomia.

Îmi place luna mai, pentru că este plină de miresme discrete, culorile sunt diverse şi vii, verdele este intens şi diversificat, iar fructele cunt crude, aşa cum îmi plac mie.
De vreo 17 ani, îmi place luna mai pentru că, în luna mai, am iubit…pe sub castani. ;)

Apropo, nu v-am spus că s-au copt capşunile şi cireşele de mai? :)

2553432414_cc3c4d9fb7_o1


La mulţi ani, Constantini, Constantine, Elene!

Posted by on Thursday, 21 May, 2009

poze-dragoste_trandafir-rosu1

M-am trezit de dimineaţă…mi-am adus aminte că este 21 mai, adică “Sfinţii Constantin şi Elena”… Am pus mâna pe telefon să-l sun pe tata, să-i urez  “La mulţi ani!”… m-a trecut un fior pe şira spinării, iar lacrimile mi-au alunecat pe obraji, unindu-se în barbă :( … numai e… am zis cu voce tare. M-am întristat, e drept, dar i-am urat  “La mulţi ani!” cu glas tare,  ştiu că mă aude.

La mulţi ani, tuturor care purtaţi numele Constantin şi Elena! Să fiţi sănătoşi şi fericiţi şi să petreceţi frumos!

La mulţi ani şi mie!… sunt botezată Constantina- Carmen (pentru cei care nu ştiu).

La mulţi ani, tată!…asta ţi-ai dorit să nu fi acasă de  “Constantin şi Elena”, să fii, poate, alături de fraţi, surori, parinţi şi nepoţi… acolo pe lumea cealaltă şi să petreceţi împreună.