Posts Tagged ”Lia Manoliu”

cuvinte din trecut – toamna si vorbe… in capul meu

Posted by on Sunday, 30 October, 2011

toamna si vorbe… in capul meu

This entry was posted Friday, 5 November, 2010 at 16:16

Toamna, amintiri,  castane imprastiate pe trotuar… frunze, flori, culori… Miros de carti proaspat tiparite, stilouri, caiete… rasete, priviri grabite… melancolie, sperante, emotii… cuvinte timide… Noiembrie. Dimeneata insorita de inceput de noiembrie. Miros amarui de toamna tarzie, iar pasii ma poarta prin Bucuresti… orasul in care ma pierd prin multime, atunci cand deprimarea ma cuprinde… orasul in care imi gasesc linistea in ciuda aglomeratiei si zgomotului… orasul in care mi-am gasit si am trait prima iubire… E dimineata. Pasii ma poarta prin Parcul Tineretului. E soare si liniste. Merg incet, doar eu cu gandurile mele. Uneori, cand vreau sa uit de suparari si vreau sa-mi gasesc linistea, ma urc in microbuz si plec la Bucuresti, in Parcul Tineretului, unde petrec cateva ore in “Oraselul Copiilor”… ma plimb, stau pe banca… ma umplu de liniste. Azi a fost altceva… azi mi-am amintit de prima dragoste, desi nu are legatura cu Parcul Tineretului. Soarele se juca prin frunzele rare ale castanilor… Mergeam agale, cu rucsacul in spate, spre Sala Polivalenta. Pe jos covor de frunze galben-ruginii si cateva castane ratacite… Am inceput jocul cu castanele pe asfaltul umed de bruma diminetii. Am dat cu piciorul intr-o castana care s-a rostogolit bocanind… Imi place sa aud castanele bocanind pe asfalt. Am lovit cu piciorul prima castana. S-a rostogolit pana departe.. In minte mi-au revenit vorbe din trecut… un glas placut, vorbe simple spuse de o persoana draga, iar amintirile trecutului mi-au inviat in minte. Noiembrie, candva… apa calda din bazinul “Lia Manoliu” si el… “Esti boboaca, din cate vad. Cum te cheama?”… Chipul lui mi-a aparut in minte… parul ud, ochii caprui si veseli, cicatricea de sub buza inferioara, stanga… Ma asteptase la capatul bazinului, dupa cateva ture de inot. “Ce muzica asculti?”“Daca vorbim de Vivaldi si Chopin, The Police si Queen, am putea vorbi si de Metallica, The Cure, Nirvana… ” castana se rostogoleste in fata mea, bocanind si aducandu-ma pentru cateva clipe la realitate. Am zambit si am mers mai departe. Mi s-a alaturat un caine. Am mers impreuna, el privindu-ma, eu amintindu-mi… vorbe… “Ce faci cand te intorci la camin?”… Se intampla cu 19 ani in urma… cuvinte simple, vorbe pe care nu le voi uita niciodata… prima dragoste… “Stii sa joci tenis?”… “Nu-i nimic, maine dimineata la ora 7, vii pe terenul de tenis. Te invat eu!”… Mai dau un picior castanei. Cainele ma priveste in ochi si imi tine in continuare companie. Pare ca ma simte si vrea sa-mi fie aproape. In gandurile mele se face primavara. Aceeasi voce imi vine in minte: “Rasule, hai la film in Regie!”… Zambesc. Imi amintesc seara aceea de mai… cainele se uita la mine, eu ma uit la el si ne continuam drumul. “Vino, Rasule! hai sa sarim gardul in Gradina Botanica!”… era noapte de mai cu castanii inflorirti. In nari simt mirosul dulceag de flori de castan si de iarba cruda… Vreau! acum vreau!… “Rasule, gandeste-te bine! sa nu-ti para rau mai tarziu!”… Zambesc. Cainele parca imi zambeste si el… Da, a fost prima noapte de dragoste, in Gradina Botanica, sub castani… N-am sa uit nicidata acea noapte.
Vorbe… vorbe simple si dragi… Ma opresc sa-mi sterg o lacrima. Cainele se opreste si el si ma priveste… ne continuam drumul… mai dau un picior castanei… Noiembrie, toamna, fosnet de frunze si bocanitul castanei… soare timid, miros amar de frunze… un caine si multe vorbe in capul meu…

 

vorbe din trecut gasiti si la: psiveroginatibisara,

 

weekend cultural-sportiv si amenda RATB

Posted by on Monday, 21 March, 2011

Am avut un weekend plin… ca niciodata :)… Dupa ce am terminat munca, la scoala, am dat fuga in Bucuresti, pentru a-mi vedea baiatul la Campionatul National de Atletism, juniori categoria a 2 a(16-17 ani), la sala de atletism ”Lia Manoliu“… am ajuns prea tarziu, se terminase concursul, iar fi-miu ma asteptat la sala… urma si a doua zi concurs de stafeta, la care n-a participat, dar si-a sustinut colegii… ne-am despartit pe la ora 16, cand s-a intalnit cu un prieten, la care a si ramas pana a doua zi.

… Eu am primit o invitatie la concert, la Filarmonica ”George Enescu”… n-am putut refuza asa ceva, asa ca am mers, mai ales ca era pentru prima data cand intram in Ateneul Roman ( de fiecare data cand trec pe langa  Ateneu, ma gandesc ca a fost construit cu cate un leu pe care noi, cand eram copii, il depuneam la CEC… era un slogan atunci: “Un leu pentru Ateneu”,era scris pe copertile caietelor…)… Impunatoare cladire si frumoasa. Concertul mi-a placut, m-a relaxat, chiar daca am avut eu ceva mustrari de constiinta si o strangere de inima… Violonistul Liviu Prunaru a ridicat sala in picioare si a primit, cel putin, un sfert de ora de aplauze… a interpretat Max Bruch- Concert pentru vioara si orchestra, in re minor, op.58(inca mai aud viorile :))… apoi a urmat George Foca-Rodi- Sunetele unui sfarsit de secol, cu cor si orchestra, iar in final, mult asteptatul Ceaikovski- Simfonia nr. 4, in fa minor, op 36… Ce m-a impresionat foarte tare, a fost publicul… de la batrani pana la copii de 6-7 ani… Am invatat si niste reguli, cum ar fi: nu se aplauda intre melodiile aceluiasi interpret, decat la sfaritul actului ( ca sa zic asa)… intre melodii, cad era pauza de cateva secunde, doar atunci tusea publicul, stranuta sau isi sufla nasul… am impresia ca tot atunci respira, in rest muzica iti taia rasuflarea :)… A fost o seara speciala, de care imi voi aduce aminte cu mare drag si de care imi va fi foarte dor.

Sambata am inceput ziua cu stangul… am luat amenda RATB, pe tramvaiul 4… nu circul fara bilet, de obicei, doar ca sambata dimineata nu aveam de unde sa iau bilete… nu stiu daca o voi plati, ma mai gandesc :), apoi mi-am petrecut juma de zi la sala de atletism ”Lia Manoliu”, unde am urmarit proba de stafeta, sarituri in lungime, sarituri in inaltime… deh, a doua mea specializare este atletism si ma interesa si pe mine cate ceva din competitia asta . In concluzie, am avut un weekend cultural-sportiv, care m-a relaxat si incantat :)