Posts Tagged Inca

SUN

Posted by on Tuesday, 1 November, 2011

Inca port cu mine mirosul zilelor si noptilor de vara, prospetimea si caldura dintr-un singur parfum… Gradinita cu flori, din fata casei bunicilor… miros de narcise suave, petunii catifelate, mangaiate de soarele verii… regina noptii, sufbtirica si firava, imprastiind miresme fine in adierea noptilor de vara… asa-mi miroase, a gradinita cu flori din fata casei bunicilor, a copilaria mea, din vacantele de vara…

In urma cu o luna, buna mea prietena, plecata la munca in Germania, s-a intors acasa, pentru trei saptamani. Stia ca sunt innebunita dupa parfumuri, asa ca ce-mi putea aduce cadou, decat un parfum… Desi imi adusese un alt parfum sau, ma rog, mi-a dat sa-mi aleg intre alte doua parfumuri scumpe, de firma si care stia ca-mi plac, eu am ales parfumul ei… parfumul pe care si-l cumparase pentru ea, din avion si pe care il incepuse… De cand l-am mirosit m-a hipnotizat si nu mai simteam alt miros decat cel din gradina cu petunii si regina noptii, de copilarie, de zilele si noptile de vara… un parfum seducator si proaspat, care-mi da o stare de liniste si caldura, cu care ma simt bine.

Parfumul nu-i unul scump, nu are design sofisticat, nu l-am vazut in vreun magazin de parfumuri ( cel putin la noi in tara nu l-am vazut, ca sigur il miroseam, nu-mi scapa unu nemirosit cand intru in parfumerii :) ), dar miroase foarte bine, mi se potriveste si asta conteaza penru mine.

Se numeste “SUN” – Jil Sander, iar in compozitie are : rozmarin, bergamota, calone, cardamom, nucsoara, cedru, ambra, mosc… nimic din ce-mi miroase mie, dar imi aduce aminte de narcise, petunii si regina noptii :)

duzina de cuvinte – vis

Posted by on Saturday, 22 October, 2011

Imi arzi inca in memorie ca o flacara nestinsa si dimineata prinde contur… raze insangerate brazdeaza cerul si lucruri marunte ies la iveala… ma simt straina in lumea ta cu arcade usor sculptate, carora faurari priceputi le-au dat forma… gandurile mele, stranse manunchi de neliniste, ma apasa… iar in urma las doar cenusa noptii ce-a trecut.

 

 

 

duzina de cuvinte – de toamna

Posted by on Saturday, 17 September, 2011

 

Azi mai deschid un sertaras cu amintiri… caut zambete si imbratisari, niste vechituri dintr-un septembrie tarziu, de mult uitat de tine, inca viu pentru mine… simt o nevoie acuta de imbratisare… mai stii ziua aceea- “noaptea solara” ai numit-o tu, pentru ca era eclipsa totata de soare-  clipele acelea de intuneric, cand ne cautam bajbaind prin apa din piscina… ne-am gasit cu apa prelinsa pe trupuri… destinul ne-a adus impreuna, atunci, acolo, in acea clipa… ca un caine scaldat in zoaie am primit imbratisarea ta, m-am lipit la pieptul tau… ai fost ca o aspirina, ca un pansament, pentru durerea sufletului meu… mi-a facut bine, nu stiu ce: tu sau eclipsa?

Merg pe strada cu gandurile imprestiate, nu mai stiu in ce zi suntem, nici cine sunt… e marti, 13 septembrie 2011… a fost poate ce-a mai grea zi decisiva zi din viata mea… stiu ca mi s-a facut rau la un moment dat, dar am reusit sa nu lesin… mirosul fetid al frunzelor moarte imi inteapa narile… ici, colo, cate o castana cade, topaind in salturi mici inaintea mea… incerc sa-mi adun gandurile si amintirile, intr-un septembrie prea cald si mult prea departe de vara noastra si de “noaptea solara”… chipul tau placid imi apare in fiecare frunza cazuta si-mi pare ca-ti aud vocea in fiecare castana care se rostogoleste pe asfalt… revin la realitate, lasand in urma amintiri si regrete, iubiri de-o clipa ce uneori par vesnice, ma las purtata de pasi, pe aleea plina de frunze galben- roscate, intr-o abandonare a timpului prelins peste noi.

 

Si asta e septembrie care m-a starnit aseara; :)

alte persoane implicate in duzina: citaredskytibivirusachevero, rokssana, dagatha,scorpiovalentinadictatura justiţiei

La multi ani, copile!

Posted by on Monday, 25 July, 2011

Oricat mi-ar fi de greu, trebuie sa accept ca a crescut mare si ca usor, usor isi ia zborul de langa mine. Mi-a fost destul de greu sa-l stiu plecat fara mine la mare… si parca se casca un gol in sufletul meu, cand stiu ca, deacum in colo tot asa va fi… dar viata isi urmeaza cursul, copiii cresc si se indeparteaza de parinti, parintii sufera stiind ca nu-i mai au aproape pe copii…
Azi e ziua lui, implineste 17 ani… nu stiu cum au trecut anii astia, dar mi-aduc aminte, cu lacrimi in ochi, de el mic… de momentul cand l-am tinut prima data in brate si l-am desfasat sa vad daca este intreg… de primul zambet, primul gangurit, primii pasi, primele cuvinte… prima iubire si prima dezamagire…
La multi ani, copilul meu drag! Sa cresti mare in ochii lumii si sa ai minte suficient de multa, sa ajungi departe, acolo unde iti doresti!

Am pus poze cu aceeasi fata, prietena lui din copilarie… prima iubire si prima dezamagire (prima iubire pe la 4 ani, prima dezamagire pe la 5 ani), acum cei mai buni prieteni. Au crescut impreuna inca de cand erau in pampers si cred ca vor ramane prieteni toata viata :)

Radu si Sonia