Posts Tagged Dupa

Boboteaza

Posted by on Saturday, 7 January, 2012

SURSA FOTO

-Doamna, dumneavoastra mergeti la biserica?

-Merg foarte rar, din pacate… nu prea am timp… ar trebui sa merg mai des…( am incercat sa ma scuz cumva, ferindu-mi privirea de ochii lui negri care ma tintuisera)

-Foarte rau faceti… nu trebuie sa mergeti mai des, trebuie sa mergeti in fiecare zi in Casa Domnului!…

Discutia asta am avut-o pe marginea bazinului, inainte de Craciun, cu un pusti de 7 ani, fiu de preot… mi-au ramas cuvintele lui intiparite in minte si inca ii mai vad privirea mustratoare, din ochii lui negri… Ei bine, merg la biserica doar de Boboteaza si de Pasti. Azi a fost Boboteaza si am ajuns, ca in fiecare an, inaite de slujba de sfintire a apei, care se face afara din biserica. Lume multa, ca de fiecare data, la Catedrala… presa, televiziune, primarul, deputati… Ploaia s-a intetit pe parcursul slujbei, umbrela fiind un obiect indispensabil, pana la un moment dat, cand din spatele meu, un tataie s-a aratat foare nemultumit de umbrela mea: “- Duduia asta nesimtita din fata sa inchida umbrela ca curge apa pe mine…”  si m-a tras de maneca ca sa inteleg ca eu eram “duduia” cea “nesimtita” pe care se scurgea si pe ea apa de la umbrelele din fata ei, dar nu-mi curgea in cap… mi-am intors fata spre tataie (care nu era chiar asa tataie), l-am privit cu indulgenta si i-am atras atentia ca si de pe umbrela lui se scurge apa pe un copil de vreo 5-6 ani, apoi mi-am cerut scuze si am inchis umbrela… nu dupa mult timp au venit niste tiganci care s-au tot foit pe langa mine… mi-am tras geanta in fata, din buzunare nu avea ce sa-mi ia… usor, usor si-au facut loc prin multime in cautarea de buzunare ceva mai pline, banuiesc… in timpul slujbei, auzeam din spate o domnita care vorbea tare la telefon, sa auda toata lumea ce si cu cine si, mai ales, unde trebuia sa se intalneasca cu unu si cum avea de gand sa-si petreaca o noapte de amor… in dreapta mea, doi betivani isi faceau planul de o “bauta” dupa ce iau apa sfintita pentru:”- Sa-i duc la aia, da-o dracu, apa sfintita sa piata dracii din ea”…  pe scena, unde preotul tine slujba, primarul susotea ceva amuzant cu un coleg de partid, iar un alt membru din staf vorbea la telefon cu spatele spre preot… in fata mea, doua domnite blonde ( aproximativ 35 ani), care ma facusera fleasca tot scuturand umbrela cu chicotelile lor, au pufnit in ras in momentul in care preotii au inceput sa sfinteasca apa: “- Au inceput astia sa se spele pe maini in butoaie”, le-am auzit chicotind… cam de-asta nu prea imi vine mie sa merg la biserica, pentru ca nu pot asculta slujba, ma intriga lumea care vine acolo, doar sa aibe un motiv sa se intalneasca… in fine, slujba s-a terminat, preotul ne-a invitat in biserica sa luam apa imbuteliata deja sau sa stam la coada sa luam de la butoaie… am ales varianta mers in biserica, sa nu stau la coada si imbulzeala, dar, ghinion, apa imbutelia se da “pe sub mana”, era bagata intr-o aripa a bisericii si data doar la cunostinte… acum aveam si eu ceva cunostinte bisericesti, dar in situatii din astea nu poti face nimic ca te linseaza babele frustrate ca n-au prins mai multe sticle… mi-am rugat un fost coleg, acum preot, sa-mi dea si mie o sticla, o sticla goala, sa iau apa de la butoi, nu mai vroiam imbuteliata, dar nici asa nu s-a putut (aveam sticla, dar ma sunase fiul meu sa-i iau si soacra-mi o sticla)… am plecat afara, in ploaie sa stau la ditai coada… organizarea lu’ peste, butoaiele ingradite si pazite de jandarmi, asa ca trebuia sa mergi vreo 70 m, sa te asezi la o coada pe 4-5 randuri, in ploaie, iar jandarmii lasau sa treaca doar cate 10 persoane… erau 6-7 butoaie iar fiecare butoi cate 3-4 robinete, asa ca oamenii se opreau la primele 3-4 butoaie… mi-am uplut sticla si am mers iar in biserica, sa vad de unde pot cumpara o sticla goala, sa-i iau si soacra-mi…s-a indurat o tanti de-a bisericii sa-mi dea o sticla goala… si m-am mirat ca m-a lasat jandarmul sa iau de la ultimul butoi, fara sa mai stau la coada…

… acum ma gandesc la Stefan, copilul care m-a mustrat ca nu merg zilnic la biserica, ce sa-i spun?… ca nu merg la biserica ca ma deranjeaza cei din jur, in timpul slujbei? Sau ca nu merg la biserica ca si credinta, a juns o afacere?

Aici aveti si o bucatica din slujba, ce s-a difuzat la stiri.

inceput de an

Posted by on Monday, 2 January, 2012

A trecut si 2011, s-a dus si mult asteptatul Revelion… De Revelion am stat acasa, am facut pregatiri (primul an in care fac pregatiri de revelion, singura), am facut mancare si doua torturi, ca asa mi s-a pus ( imi propusesem sa fac o singura prajitura)… m-am imbracat cel mai frumos fata de toate revelioanele din viata mea si am asteptat sa se intample minunea, venirea Anului Nou… n-am vrut sa ies in oras la spectacol, pentru ca oricum se auzea muzica pana la mine acasa. La miezul noptii am ciocnit un pahar cu sampanie cu sotul meu, am stat la fereastra si am urmarit focul de artificii ( mai intai pe cel de la bulgari ca sunt cu un minut inaintea noastra, apoi pe cel de la noi) si am inhalat fumul si pucioasa de la petardele care zburau din toate partile, de la toate geamurile si balcoanele ( azi mi-am adus aminte ca aveam si eu o punga de petarde dar am uitat de ele)… Nu stiu de ce mi s-a parut un revelion sec, nimic spectaculos… n-am mai trait nici emotia artificiilor, ca in alti ani sau alte evenimente… am uitat sa-mi pun si dorinta la trecerea dintre ani ( nici anul trecut nu m-am pus dorinta)… Dupa miezul noptii au inceput sa sune telefoanele, am sunat si eu apropiatii, sa le urez de-ale anului nou… a, am uitat, toata ziua, cat am bucatarit, a trebuit sa raspund si la sms-uri ( am raspuns la 158 din 277)… m-am bucurat ca, in fiecare an, primesc urari de la persoane cu care nu m-am vazut de ani de zile, dar care isi aduc aminte de mine la fiecare sarbatoare mare din an… si nu-mi sunt rude, sunt parinti ai fostilor mei elevi din Bucuresti, cu care am ramas in relatii extraordinar de bune, desi copiii sunt mari ( au fost elevii mei intre 1996- 2008, pe vremea cand lucram in Bucuresti :)

Suntem deja in data de 2 ianuarie, a celui mai de temut an 2012… ar trebui sa ma simt fresh, ca doar am stat acasa n-a trebuit sa ma adun de pe drumuri, de pe la Bucuresti, cum faceam in anii trecuti, cand mi se parea ca masina merge cu viteza melcului, iar eu eram nerabdatoare sa ajung in pat si sa dorm pana dupa pranz… anul asta m-au prins zorii primei zile din an, in patul meu de acasa, visand la dorinta pe care n-am apucat sa mi-o pun la miezul noptii…

Nu mi-a placut niciodata prima zi din an, nici a doua… credeam ca anul asta o sa fie altfel, o sa ma trezesc altfel… tot inutila ma simt, o stare confuza, mahmura, desi n-am baut mult… si ma mai doare si un ochi de nu mai pot ( alergie la fumul de artificii si petarde)… Nu stiu voi cum va simtiti, dar am banuiala ca va simtit la fel ca mine si sunt sigura ca v-ati dat pe muraturi si mamaliguta cu branza… sunt sigura ca in prima zi din an ati baut o “cisterna” de cafea, v-ati facut ca nu vedeti chiuveta plina cu vase si pahare murdare, iar azi v-a venit sa plangeti cand a trebuit sa le spalati ( stiu eu pe cineva care avea nevoie de ajutor la spalat vase)… Mie imi vine sa plang cand ma gandesc ca mai am inca doua saptamani de vacanta… de maine ar trebui sa ies din casa, pentru ca deja simt lipsa de miscare, iar asta ma deprima.

Va doresc un an plin cu chef de viata!

duzina de cuvinte – banc

Posted by on Saturday, 17 December, 2011

 

 

Viorica, o tarancuta, vrea sa faca dragoste cu Ion, taurul comunal, care insa nu o prea baga in seama.

Dupa multe insistente reuseste sa-l convinga :

- Bine , zice Ion, dar am si eu o conditie: in timp ce-o facem, tu spui lunile anului.

Zis si facut.

- Ia…ianuarie, fe…februarie, martie, a…a..aprilie, mai! mai! mai! iu…iunie, iu-iu-iui … iulie, auuuu! august, sss…septembrie, o! o! o!…octombrie, no-no-no!…noiembrie, de…de…de… de ce-ai scos-o prostule?

… si ca o completare pentru cel de-al doisprezecelea cuvant, raspunsul ar fi fost : „lasa ca, in decembrie, iti aduce Mos Craciun o jucarie” =))

Duzine cu cele douasprezece cuvinte gasiti si la : psi, redsky, tibivero, mitzabiciclista, rokssana, scorpio,  citaabisuricristiandagatha, dictaurajustitiei

 

 

SUN

Posted by on Tuesday, 1 November, 2011

Inca port cu mine mirosul zilelor si noptilor de vara, prospetimea si caldura dintr-un singur parfum… Gradinita cu flori, din fata casei bunicilor… miros de narcise suave, petunii catifelate, mangaiate de soarele verii… regina noptii, sufbtirica si firava, imprastiind miresme fine in adierea noptilor de vara… asa-mi miroase, a gradinita cu flori din fata casei bunicilor, a copilaria mea, din vacantele de vara…

In urma cu o luna, buna mea prietena, plecata la munca in Germania, s-a intors acasa, pentru trei saptamani. Stia ca sunt innebunita dupa parfumuri, asa ca ce-mi putea aduce cadou, decat un parfum… Desi imi adusese un alt parfum sau, ma rog, mi-a dat sa-mi aleg intre alte doua parfumuri scumpe, de firma si care stia ca-mi plac, eu am ales parfumul ei… parfumul pe care si-l cumparase pentru ea, din avion si pe care il incepuse… De cand l-am mirosit m-a hipnotizat si nu mai simteam alt miros decat cel din gradina cu petunii si regina noptii, de copilarie, de zilele si noptile de vara… un parfum seducator si proaspat, care-mi da o stare de liniste si caldura, cu care ma simt bine.

Parfumul nu-i unul scump, nu are design sofisticat, nu l-am vazut in vreun magazin de parfumuri ( cel putin la noi in tara nu l-am vazut, ca sigur il miroseam, nu-mi scapa unu nemirosit cand intru in parfumerii :) ), dar miroase foarte bine, mi se potriveste si asta conteaza penru mine.

Se numeste “SUN” – Jil Sander, iar in compozitie are : rozmarin, bergamota, calone, cardamom, nucsoara, cedru, ambra, mosc… nimic din ce-mi miroase mie, dar imi aduce aminte de narcise, petunii si regina noptii :)

duzina de cuvinte – placinte

Posted by on Saturday, 29 October, 2011

Drumul meu spre/dinspre scoala trece pe langa cateva covrigarii, patiserii si alte magazile care ma imbie cu tot felul de miresme culinare… si uite asa, in plina strada, m-a pocnit o pofta nebuna de placinta… as fi mancat o placita si cu ochii, dar ma feresc sa mai cumpar din patiserii, pentru ca am avut ceva probleme cu stomacul saptamana trecuta, asa ca m-am hotarat sa-mi gatesc eu niste placinte, ca tot am invatat sa fac foi bune si frumoase :)… mi-am facut repede un inventar, cu ce am prin casa, apoi am mers sa mai cumpar ce-mi mai trebuia. Ajunsa acsa, m-am echipat de bucatarie si m-am apucat de placintareala… Am luat castronul albastru, am pus 500g faina, am facut o gropita in mijlocul fainii, in care am pus: un galbenus de ou, o ceasca de ulei si ceva apa calduta ( nu fac niciodata ceva dupa reteta, o citesc doar orietativ)… am mestecat cu furculita pana ce compozitia a prins consistenta, apoi am bagat mainile si am inceput sa framant cu patos… si-am framantat, si-am framantat… apoi, ca intr-o joaca copilareasca, m-am apucat sa bat coca… si-am dat cu ea de masa, de cateva zeci de ori ( in reteta scrie ca trebuie “maltratata” asa vreo 15 min), dar indiferent cat as fi lovit-o eu, trebuia s-o las sa se mai si odihneasca vreo 15-20 min, dupa ce am si taiat-o si am inpartit-o in mod egal in patru ( ca sa nu se supere ) si am facut patru bile, pe care le-am acoperit cu un prosop curat… apoi am luat-o de la capat, cu alt rand de aluat, pentru ca aveam pofta si de placinta cu branza si nu mi-a dat prin cap sa fac compozitia la dublu… Am urmat aceeasi procedura de “maltratare” a aluatului pentru foi… Pana s-au linistit bilutele de aluat, am ras merele, le-am pus pe foc ( intr-o cratita, evident), am adaugat cateva linguri de zahar, putina zeama de lamaie si ceva nuca macinata, iar spre final am adaugat ingredientul care da savoare placintei, scotisoara… intr-un castron am faramitat branza cu furculita, am adaugat trei oua, o mana de stafide si le-am amestecat… am pregatit doua tavi, am intins foile si m-am apucat de asamblat placintele: o foaie de placinta, un strat de umplutura… am bagat placintele la cuptor si mi-am facut de lucru prin casa pana ce s-au copt. Cand placintele au capatat aspect crocant si rumen, am scos tavile, am pudrat placintele, cu zahar pudra, ca sa arate bine, apoi le-am taiat si le-am asezat pe platouri… Iti ploua in gura cat sunt de bune!… Si pentru ca sunt fata buna, am pastrat o bucatica si pentru tine.

 

au mai scris duzine:  redsky,abisuriscorpio, tibi, psilagrigalmanahediana,  rokssanalabulivar,  Sara,  Gina