Posts Tagged Cuvinte

duzina de cuvinte – in timp

Posted by on Saturday, 24 March, 2012

As putea da timpul inapoi si as putea scrie o intreaga poveste, intre paranteze, pornind de la un singur cuvant sau un singur nume… sau doar un singur moment din viata mea, dar unele amintiri sunt de un alb murdar si nu au un continut care sa curga lent prin clepsidre vechi, prin care timpul se scurge alene… amintirile mele sunt rostogoliri bolovanoase, pe o masa de sah, iar timpul petrecut in trecut, devine ireal, ca o perdea invizibila, de un continut apos, adunate toate in galeti imaginare pe care umerii mei le poarta de ani si ani… toate astea fiind spuse, ma mai gandesc, cativa ani, daca voi pune viata mea intre copertiile unei carti, pe care s-o lansez cand voi fi foarte batrana, lasand pe prima pagina un autograf

 

duzina de cuvinte – exista un loc…

Posted by on Saturday, 17 March, 2012

Exista un loc, acolo in trecut, pe care nu-l pot lasa in uitare… exista un loc unde gandul imi zburda zambind, ori de cate ori simt miros de micsunele… senzatie violet, lacrima de tacere in cadere libera peste negura diminetii primei nopti de amor… exista un loc, acolo in sufletul meu, pe care nu pot si nu vreau sa-l uit… si exista un alt loc, real, pe langa care trec in fiecare zi… de cateva zile, locul acela s-a umplut de flori violete de micsunele, de miros proaspat si zumzet de albine, iar mireasma acestui loc real, ma duce cu gandul, in fiecare dimineata, la locul din sufletul meu…

 

Alte duzine gasiti si la ei: psi, mushotoku, carmen pricop, vero, abbibal, anacondele, genoveva, scorpio, dragosteoarba

duzina de cuvinte – arc peste timp

Posted by on Saturday, 25 February, 2012

 Sursa foto

Ca un arc peste timp, imi staruie in minte amintiri si inca mai simt gustul dulce-amar de ierburi, pe buze… parfumul tau plin de mistermatematic imi fac socoteala in gand… au trecut 20 de ani… incerc o convertire a timpului trecut, in prezent… vad balta ca un petic de cer, sclipind sub razele soarelui si bicicleta verde rezemata de trunchiul salciei, iar tu, ca un bun manuitor al unditei, stai concentrat cu ochii atintiti in luciul apei… stau langa tine, tacuta, ca o asistenta stagiara care vrea sa invete cat mai multe… din cand in cand iti intorci fata spre mine si ma privesti cu bunatate… au trecut 20 ani si nu stiu de ce am ramas atat de ancorata in trecut… mi-ai spus atunci o poveste despre un refugiat chirurg german si o pacienta sinucigasa, intre care se infiripa o legatura puternica… trebuie sa caut cartea in biblioteca, mi-ai daruit-o la despartirea noastra… era cartea ta de suflet, iar eu inca o mai pastrez…  e vorba de “Arcul de triumf” – Erich Maria Remarque.

 

Au scris duzine si: psi, anacondele, tibi, almanahe, scorpio, griska, redsky, cita, virusache, verovers, vero

duzina de cuvinte – timpul

Posted by on Saturday, 4 February, 2012

Timpule, tot asa ai ramas!… imuabil, fara pic de simturi, ca o geanta ferecata, ca un calup de gheata, alunecand in tacere pe valurile vietii… Imaginar ti-am creionat un portet apos, usor acidulat, curgand invers decat ti-e cursul sau flacara palpaind in salic, cautand cararea dreapta… dar, nu, tu ai gargauni, cursul tau este inainte, intortocheat… ma impingi cu putere in fata, spre necunoscut, pe un drum tesut cu fiecare an care trece, lasandu-mi ninsoare la tampla

 

Au mai participat la aceasta duzina:

psialmanaheredskyscorpiovirusachemitzaabiciclistacristianvalentinaverorokssana, tibi

duzina de cuvinte – promisiunea

Posted by on Saturday, 28 January, 2012

In urma cu doua saptamani, in prima zi dupa vacanta de iarna, le-am promis elevilor mei din clasa I ca-i voi scoate in curtea scolii, la zapada, daca va ninge. Ajunsesera la mine niste zvonuri, ca va ninge si la noi in Giurgiu… si ninsoarea nu s-a lasat prea mult asteptata. A nins, a viscolit, drumurile au fost blocate, iar unii parinti n-au mai putut ajunge la munca, spre bucuria copiilor… unele localitati au ramas fara electricitate… Ieri vantul si ninsoarea s-au potolit. Era placut afara, doar putin ger ne-ar fi facut sa stam prin casa, dar gerul este sanatos, omoara microbii, nu?… Joi le spusesem copiilor sa vina pregatiti sa facem om de zapada si ingerasi. Am ajuns la scoala, la pauza mare a elevilor, inainte de ora mea inot la clasa I. Cand am ajuns in fata scolii, i-am vazut pe toti aliniati la ferestrele clasei… ma asteptau cu nerabdare, la geam, precum iezii caprei din poveste, topaind si dand din manute de bucurie, strigandu-mi numele de “doamna”… Am ajuns in clasa, unde am fost asaltata de copii, ingramadindu-se toti sa ma imbratiseze, asa cum fac  in fiecare zi cand am ora la clasa lor… ma strangeau ca un garou cu manutele lor mici strigand: “doamna, doamna…” I-am desprins cu greu de mine si am inceput sa ne organizam putin, inainte de-a pleca la zapada… pentru ca nimeni nu adusese nimic pentru omul de zapada ce urma sa fie construit, am inceput sa cautam o solutie, asa ca am confectionat un nas dintr-un cornet de hartie, pe care o fetita l-a colorat portocaliu, ochii i-am facut din bucatele de creta, colorate cu negru, iar gura dintr-un snur rosu… apoi le-am verificat copiilor tinuta vestimentara, sa vad daca sunt imbracati si incaltati corespunzator… unii aveau cizmulite din cauciuc, altii si-au luat panataloni de schi, am pus caciuli si manusi, am legat fulare la gura si le-am facut instructajul: fara bataie cu bulgari si frecat cu zapada!… am iesit incolonati in curtea scolii, unde au rupt-o toti la fuga, ca mieluseii pe pasune, uitand ca noi aveam ceva de facut :) Ispita era mare, mai ca as fi rupt-o si eu la fuga si m-as fi tavalit prin zapada. I-am adunat, in cele din urma, la un loc si am incercat sa facem un om de zapada. Zapada n-a tinut cu noi, nu era buna nici pentru bulgari, nu se lipea… copiii aduceau zapada cu bratele, pentru a inalta omul… ne-a iesit un musuroi de zapada, in varful caruia am pus o bucata de gheata, in loc de cap, sa avem pe ce pune caciula… inestetic omul nostru, dar merge si asa, copiii isi vor aminti de el, asa cum si eu imi voi aminti de ziua aceasta. Am facut cateva poze, apoi au zbughit-o toti in “marea” de zapada din curtea scolii, sa faca ingerasi. Nu va pot descrie bucuria lor de a se tavali prin zapada, mai ales ca unii copii sunt tinuti mai mult in casa, din lipsa de timp a parintilor sau neputinta bunicilor… au alergat, s-au tavalit, au chiuit de bucurie, pana cand obrajii si nasurile au prins culoare de cireasa coapta… Cu greu i-am adunat sa-i bag in clasa, sa-i scutur de zapada… Au fost foarte fericiti si n-au contenit sa-mi spuna ca sunt “cea mai buna si mai frumoasa doamna” :)… De acum vom mai iesi afara, la ora de educatie fizica, tocmai la primavara, cand o da frunza in pomi si coltul ierbii… ma bucur ca a nins si mi-am putut tine promisiunea fata de copii. :)

duzine de cuvinte gasiti si la ei:

psiredskymitzaabiciclistatibicioburi de chihlimbarvirusache,almanaheduniacitadictatura justiţieirokssanascorpiovero