Posts Tagged Bani

mi s-a micsorat fluturasul

Posted by on Monday, 7 November, 2011

Azi am primit fluturasul de salariu. Nu stiu sa citesc un fluturas de salariu, in general citesc doar suma finala, pentru a evita sa ma enervez, pentru ca niste bani mi se iau si de la salariul pe care il stii initial, pana la ce ajunge sa iei in mana, sunt o gramada de chestii care ti se opresc… defapt unele chestii se dau, altele se iau… fireste ca se ia mai mult decat se da, de exemplu: se porneste de la salariu de baza= 1079 lei, apoi apare PCD 24.00= 327 lei ( nu stiu ce inseamna asta), dar cred ca mi se dau banii astia, pentru ca  total 1= 1406 lei, deci salariul brut= 1406 lei… apoi incepe scaderea, cam asa: 0,50%=7 lei, 10,50%= 148 lei, 5,50% Cass= 77 lei si mai ramane suma de 1174 lei= net (nu stiu ce inseamna procentele alea)… dar scaderea nu se opreste aici, ci continua cu: D.rec. 0,40%= 280 lei(iar nu stiu ce inseamna), sindicat= 14 lei, Brut impozit= 880 lei ( aici nu stiu ce se face, pentru ca pe astia nu-i ia)… apoi urmeaza Impozit= 141 lei, iar la final avem: Lichidare card= 1019 lei… asta era pana in luna iunie 2011, ca acum salariul este altul, dar si fluturasul pe masura… e atat de mic… salariul de incadrare este… este… stati sa-mi pun ochelarii ( amadoua perechile de ochelari)… este 981 lei, adica nu, asta cica nu e “salariu de baza”, este salariul realizat (21 zile), ca salariul de baza e la fel ca in aprilie, adica 1079 lei ( ma chinui sa descifrez ce scrie in fluturas, pentru ca e scris foarte mic) nu stiu ce e cu sporul de vechime (10 ani), adica 98 lei, dar nu-i gasesc ca fiind adaugati pe undeva… mai iau si o diferenta de 41 lei ( 5 ore de suplinire limba romana), deci venitul brut este 1120 lei… iar acum incepem scaderile: somaj= 6 lei, sanatate= 62 lei, pensie= 118 lei, deducere personala( nu stiu ce mi-au dedus pe-aici)= 330 lei, impozit= 97 lei, salariul net si rest de plata = 837 lei… si aici se opreste, asta este salariul pe care il iau, adica aproximativ= 200 euro… Bine, in mare stiam cat de mic e salariul meu, dar nu-mi inchipuiam ca s-a micsorat atat de mult si fluturasul de salariu, iar scrisul este atat de miiic… parca e facut special sa te enerveze sau ( ma gandeam eu azi, cu voce tare, prin cancelarie) am ajuns la o concluzie ca Ministerul este mana-n mana cu cabinetele de oftalmologie si magazinele de optica medicala… in curand o sa orbim privind la fluturasul de salariu…

p.s. fluturasul e atat de mic, ca trebuie sa ma chinui sa-l scanez si sa-l fac vizibil… revin cu poza cand rezolv problema :)

duzina de cuvinte – cum l-am cunoscut pe Voiculescu

Posted by on Saturday, 1 October, 2011

  Dupa terminarea facultatii, cand eram obisnuita doar sa merg la cursuri si seminarii, examene si colocvii, iar vara sa muncesc la strand, pentru ca deja imi facusem mana de lucru de vreo 3 veri, in meseria mea, speram ca imi voi gasi si un loc de munca, la sfarsitul verii, in domeniul meu… dar n-a fost sa fie asa, pentru ca: “nici nu ti s-a uscat cerneala pe diploma si vrei post de antenor?” sau “ au prioritate antrenorii cu vechime si experienta sau pensionarii” ( asta se intampla la Dinamo, unde a fost post liber doi ani, dar nu pentru mine, una care nu are relatii si nu da spaga), asa ca am inceput sa caut altceva de munca, pana la vara viitoare. Am gasit, prin internediul unui prieten de-al unei colege, sa lucrez la unchiul lui, care avea nevoie de contabilitate primara, adica de inregistrat niste facturi, la un en-gros de legume-fructe ( despre asta voi scrie alta data pe larg, iar postul va fi dedicat Cristinei, o prietena pe care mi-am facut-o in acel en-gros si pe care n-am mai vazut-o de 12-13 ani, pentru ca traieste in Cipru, dar ne-am regasit aseara pe facebook). Programul era lejer, mai ales pe timpul verii, dandu-mi posiblitatea de a lucra vara la strand, iar toamna-iarna-primavara la Floreasca sau Bolintineanu, dupa amiaza. Angajarea la acel en-gros a fost un tren pe care a trebuit sa-l iau in momentul acela, pentru ca mi-a deschis multe usi, m-a ajutat sa supravietuiesc in Bucuresti la vremea aceea si unde am invatat foarte multe lucruri. Tot in perioada aceea, sotul meu mi-a propus o “afacere”… o colega de-a lui, afland ca eu am atestat de maseur (asa mi-am cucerit sotul, cu masaj si mancare buna ; ) ), i-a spus ca un oaresce domn, Dan Voiculescu, om de afaceri, are nevoie de un maseur si ca ar fi bine sa incerc sa fac si asta, mai ales ca ies bani frumosi din masaj… si uite asa am aterizat la Grivco, in Baneasa, la firma mogulului… e drept ca nu stiam cine este si ce invarte( probabil prin ’96 invartea doar firma aceea, nu stiu).

Prima intalnire cu domnul Voiculescu, a fost destul de stanjenitoare pentru mine… el infasurat intr-un prosop alb si moale precum catifeaua, privind nauc la mine in momentul cand, cu ochii mari,  i-am zis ca nu stiu cum se deschide apa sa ma spal pe maini ( vedeam pentru prima data robilet cu clapa si mi-era frica sa nu stric ceva)… M-am apucat sa-i fac masaj… masaj general, pentru ca asta ceruse, asa ca am inceput cu masajul standard, de la varfurile degetelor de la picioare, in sus… Tehnic, stapaneam foarte bine procedeele de masaj si se parea ca si “subiectul” se simtea bine, doar ca il deranja telefonul din 5 in 5 minute… masajul n-a durat o ora asa cat ar fi trebuit sa dureze, pentru ca, era ceva important si a trebuit sa plece… Am plecat si eu, trecand pe la secretariat unde mi s-a inmanat plicul cu bani. Acelasi lucru s-a intaplat si urmatoare 4-5 sedinte care au urmat… intr-o zi mi s-a propus un parteneriat, adica mi s-ar fi facut o angajare  si mi s-ar fi dat pe mana sala de masaj si sauna… Am mers la patronul din en-gros si i-am spus ce mi s-a propus… patronului i s-a pus capsa si a ridicat putin tonul la mine, facandu-ma sa ma simt vinovata si sa pun in balanta locul de munca care ma ajutase sa supravietuiesc in Bucuresti, care imi daduse o paine atunci cand am avut mai mare nevoie, un loc de munca platit, oarecum, bine si care imi da libertatea de a-mi practica si meseria mea de antrenor sau luxul de la Grivco, masarea lui Voiculescu, sa stau toata ziua inchisa in cladirea aia si nu stiu ce trebuia sa fac pe la sauna… Si cum banii nu m-au putut prinde in tentacule, am ales sa raman la en-gros si sa am libertatea de a-mi practica si meseria pe timpul verii si seara in anotimpul rece… in rest, hoti sunt peste tot :)

SURSA FOTO

duzina de cuvinte gasiti si la: psi, redsky, vero,  Rokssanavirusachetiberiusarascorpiocarmencita

vreau cateva zile de vacanta

Posted by on Wednesday, 28 September, 2011

S-a terminat de ceva vreme si vacanta de vara… vacanta in care n-am prea avut timp de odihna, caci am muncit cu drag si spor, pentru a face copiilor, vacanta frumoasa ( trebuie sa recunosc ca am imbinat placutul cu utilul, adica aveam nevoie si de bani)… vacanta mea, pe langa munca a insemnat si foarte mult stres, in afara serviciului si in afara casei, dar n-am sa vorbesc despre asta aici… Inainte de inceperea scolii, am zis sa ma relaxez putin prin Bucuresti, asa ca am mers cu fiul meu la o sedinta foto, la o agentie, ca i se pusese piticu pe freza sa-si faca niste poze, apoi m-am intalnit cu sora-mea si nepotul/finul Stefanut, prin Herastrau… m-a alergat copilasul ala cu chip de ingeras, prin tot Herastraul, pana m-a epuizat( cand apar intr-o zona cu copii, mamicile isi fac alte preocupari, iar eu raman cu “tartorasii”)…Pe 12 septembrie s-au inceput scolile… am vrut sa scriu despre prima zi de scoala, dar am fost foarte aglomerata si stresata cu alte treburi, apoi n-a mai avut rost sa scriu… a urmat un weekend, in care am primit invitatie la cules via de la tara… am refuzat-o politicos pe soacra-mea, sambata aceea, motivand ca am  ceva treburi ( pe care chiar le-am avut)… duminica, nu stiu cum m-am lasat purtata de vorbe frumoase, sacra-mea m-a luat prin invaluire si m-a convins sa merg la cules via… nu mai facusem asa ceva de 12 ani, dar nu mi-am pierdut indemanarea, insa, dupa aceea am zacut cateva zile, in care a trebuit sa merg si la munca, iar la munca trebuia sa fac si gimnastica cu clasa I, sa le arata ce au de facut, iar eu nu ma puteam apleca… la munca batai de cap cu clasa I si  a II a si a III a ( zici ca au luat vitamine toata vara, copilasii astia)… doar ce speram la un weekend linistit, weekend-ul ce tocmai trecu, dar nu fu sa fie… vineri am plecat la Alexandria, apoi la tara la mama… fiul meu vroia sa ramana in Alexandria la verisori, mama vroia si ea sa-l vada, dar sa stam si tot weekendul la tara… a trebuit sa impac si “capra si varza”, l-am lasat pe fimiu la Alexandria si am mers eu la tara… a fost drum cu peripetii, caci, desi am venit cu 15 minute mai devreme la microbuz, nu mai aveau locuri si a trebuit sa mergem in picioare o bucata de drum… eu trebuia sa ma incadrez in timp ca sa prind autobuz din Alexandria la tara… m-am enevat cumplit cand a trebuit, pe la jumatea drumului, sa schimbam microbuzul, desi n-am inteles de ce… in fine, am ajus exact in momentul cand pleca autobuzul la tara, dar soferul dragut, a bagat masina in fata autobuzului ca sa ma ia si pe mine… am lasat bucata de copil de 17 ani, in Alexandria si mi-am continuat drumul, cu autobuzul de data asta, in picioare, ca era ultimul autobuz si toata lumea vroia acasa… la un moment dat m-am trezit cu o fetita de un an, in brate… ma oferisem s-o ajut pe mama fetitei sa urce si i-am luat fetita din brate pana urca, dar se pare ca c-a uitat ca are copil, lasand fetita in bratele mele, iar ea strecurandu-se ceva mai in spate… ce era sa fac, am stat cu fetita in brate ( bine ca nu urla), am ascultat-o cum face calul, vaca, capra si tot ce era pe drum (copil inteligent, n-am ce zice, si foarte placuta, desi nu era frumoasa)… dupa cateva statii, mama fetitei da sa coboare, dar si-a adus aminte ca are si un copil si foarte senina ma intrebaba: “ imi dati si mie copilul?”… i-as fi raspuns ca ma mai gandesc daca o mai dau sau nu, dar se grabea soferul si nu aveam timp de stat la discutii… a plecat fara ca macar sa multumeasca, iar eu am ramas cu un gust amar… as fi vrut s-o pup pe ceafa, acolo unde miros bebelusii frumos, dar ma temeam de reactiile mamei :)… Am ajuns la destinatie si a trebuit sa cobor si eu… in statie ma astepta, nimeni altul decat Stefanut, copilul cu par de aur si chip de inger,  cu trei flori intr-o mana si foarte emotionat :)… ce-a urmat tot weekendul?… va las sa ghiciti… Se pare ca nici urmatoarele doua weekenduri nu ma voi odihni… duminica am treaba in Bucuresti, de dimineata pana seara, iar saptamana viitoare merg la botezul fetitei unui coleg… deja astept cu nerabdare vacanta de iarna, care cica e ceva mai lunga decat in ceilalti ani :)

Sedinta foto cu Radu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Distractia din Herastrau… cu Stefanut :)

La mulţi ani, dragul meu!

Posted by on Saturday, 25 July, 2009

Trebuie să vă spun că azi sunt tare emotţionată… cea mai importantă fiinţă din viaţa mea, cel mai important “bărbat” din viaţa mea, bucaţică ruptă din mine, împlineşte 15 ani. Mihai-Radu se numeşte, noi îi zicem Radu şi este copilul meu.

E drept că, de când a crescut, petrecem puţin timp împreună, aşa că astăzi, de ziua lui, va petrece cu prietenii.

Trebuie să recunosc că îmi este foarte greu să văd cum se desprinde de mine, dar vârsta îşi cere drepturile, iar eu încerc să înţeleg toate astea.

Azi am căutat în “cutiuţa cu amintiri”… mi-am amintit de primul zâmbet ( aşa am facut cunoştintă unul cu altul după câteva ore de când a apărut pe lume), primul scâncet, primul cuvânt,primii dinţi, primii paşi, prima iubire, prima dezamăgire, primul bileţel de dragoste… toate astea parcă au fost ieri.

Hai să ne uităm împreuna la câteva poze… am sute de poze, amintiri care mă fac să zâmbesc :)

scan100042

scan10005 Copilul “atomic”

scan100061Irina, prima iubire… înca din maternitate ;)

scan10007Sonia, cea de-a doua iubire… şi prima dezamăgire :( , acum foarte buni prieteni ;)

scan10008…serbări, grădiniţă, şcoală :)

scan10009 Fotomodel, şedinte foto ;)

scan10010Sport… 6 ani de karate :)

img_04411…în prag de buletin :D

dsc04591 …şi uite aşa a terminat şi clasa a VIII a, a intrat la liceu :)

sany0072Poza asta îmi aduce aminte de prima declaraţie de dragoste, primul bileţel de dragoste pe care l-a primit prin clasa I… de la Ana, fata în gri de lângă el :)…  încă mai păstrez bileţelul pe care l-am găsit,  în buzunarul hăinuţei de uniformă :D

La mulţi ani copilul meu! Să creşti sănătos, să ai minte şi să-ţi împlineşti toate visele şi dorintele!

Reblog this post [with Zemanta]

Tata

Posted by on Tuesday, 5 May, 2009

Sunt câteva amintiri care mă răscolesc de câteva zile…din momenul când am aflat că a plecat, pentru totdeauna, dintre noi…TATA. Poate că nu m-am gândit niciodată că-l voi pierde… Ne vedeam de 2-3 ori pe an, la evenimente frumoase, Crăcuin, Paşti…nuntă sau botez. Ultima dată ne-am văzut de Paşti, atunci mi-a spus cu regret, dar nu l-am luat în seamă: “mă doare sufletul de tine că eşti departe şi singură printre străini“… aşa a fost şi el, o viaţă întreagă departe de părinţi, fraţi, surori, dar a avut familia aproape…
Îmi aduc aminte cum îi căutam tot timpul în geantă, când se întorcea de la muncă, ştiam că are totdeauna ceva fructe verzi, după care eram înnebunită…Tata mi-a dat primele lecţii de înot în râul Vedea, când mergeam la plajă, m-a învăţat să perscuiesc… Toate concediile le-am petrecut împreună, la mare sau la munte şi ţin minte cum, în ultimele zile din concediu, când bani nu prea mai erau, scotea 100 lei, pe care îi avea tot timpul de rezervă.
Îmi aduc aminte cum se juca cu noi când eram mici… ne suiam pe spatele lui şi ne plimba prin casă sau ne dădea “uţa” pe picioare. Au fost multe clipe frumoase pertecute alături de tata…
De 1 Mai, în fiecare an, după defilare sau ziua muncitoare, care era atunci, mergeam la pădure… tata făcea grătarul, frigea mici şi alte cărnuri, iar după ce terminam de mâncat juca fotbal sau mergea cu noi la leagăne şi bărcuţe… Anul asta, de 1 Mai, ne-a părăsit pentru totdeauna. :(
A fost un tata bun, un om foarte muncitor şi apreciat… şi-a dorit o casă la ţară, a avut-o dar nu s-a bucurat de ea decât 2 ani. :(
Adio, tată!
Dumnezeu să te odihnească!

…Deja mi-e dor de tata :(