Acolo unde ma simt acasa

This entry was posted by on Wednesday, 15 September, 2010 at

img_0447

Despre Londra nu se poate scrie… de fapt se poate, dar nu are rost. Trebuie sa fii acolo. Nu e un oras, e o stare de spirit. E ca atunci cand esti indragostit si nu iti vine sub nicio forma sa vorbesti cu cei din jur despre ceea ce simti, pentru ca iti dai seama ca nicicum cuvintele nu ar avea forta necesara sa redea ceea ce ai vrea tu sa le comunici. M-am indragostit de Londra!… M-am indragostit de ea in urma cu doi ani… saptamana trecuta am revazut-o… mai frumoasa si la fel de primitoare… Acolo ma simt acasa.

Prietenii ma intreaba ce mi-a placut cel mai mult. N-as putea spune ca mi-a placut un singur lucru… mi-a placut ca eram acolo, mi-au placut parcurile pline de verde si flori, mi-au placut cladirile si atmosfera arhitecturala a orasului… mi-a placut felul in care Londra isi traieste istoria in fiecare moment al prezentului, fiind in acelasi timp cea mai vie capitala a Europei… Mi-au placut Big Ben, Parlamentul , St Paul, Tower of London, Palatul Buckingham… cu alte cuvinte, tot ceea ce am vizitat in zilele petrecute acolo… Mi-au placut agitatia si oamenii care, dupa ora 6 p.m., radeau galagiosi in fata pub-urilor, imbracati in costume cu cravata sau alergau prin parcuri sau se plimbau cu bicicletele… si mi-au placut taxiurile si autobuzele etajate si cabinele rosii de telefon, cutiile postale (care inca functioneaza)… S-au strans multe amintiri pentru cateva zile… Autobuzul 3, cu care ne deplasam de la hotel pana in centru (intotdeauna la etaj si in fata), de unde urma s-o luam la pas… inca imi mai suna in urechi glasul englezoaicei „robot”: „three for Crystal Palace” sau „three to Oxford Circus”, ca aceasta era ruta… „Ochiul Londrei”, din care se vede intreg orasul, mersul cu masina pe partea stanga… oameni fara stress si frustrari, deschisi, amabili, foarte sociabili… la orice magazin ti se da restul pana la ultimul penny si vanzatoarele nu uita niciodata sa iti multumeasca, sa iti zambeasca si sa iti doreasca o zi buna… orice meserie e practicata atat de femei cat si de barbati… exista cozi imense numai la teatre si la casele de bilete ale teatrelor… primesti ziare gratuit (chiar ziare, nu diverse cataloage), e imposibil sa te ratacesti in Londra daca ai o harta in mana si stii si putina engleza (pe oricine intrebi e dispus sa te ajute)… oricat ar ploua, nu te murdaresti niciodata, nu exista baltoace sau noroi… Mi-e dor de fiecare panta pe care a trebuit s-o urc sau s-o cobor, de fiecare bordura sau treapta pe care m-am odihnit cateva minute, de soferii negri pe care nu-i intelegeam intotdeauna (au un accent diferit)… si am inceput sa-mi iubesc bataturile din talpi, pentru ca stiu ca au fost facute pe strazile curate ale Londrei…

Mi-e dor de Londra si inca mai lacrimez dupa ea… imi pare ca a fost doar un vis frumos!

img_0580

10 Responses to “Acolo unde ma simt acasa”

  1. mariopalomero

    Ei Carmen vezi ca mai exista si locuri unde te simti “acasa”,multa lume nu intelege din pacate lucrul asta….dar nu uita ca”Romania” e casa ta :))

  2. mario, exista locul ala unde ma simt acasa, desi in Romania m-am nascut, aici am familie, prieteni…

  3. mariopalomero

    pe mine nu ma mai atreage nimic…..familia mea o am cu mine ,restul si-au trait traiul si-au mancat malaiul cum le-a convenit…..

  4. Te-ai indragostit de Londra?! Vaai stii cum se numeste urmatorul meu articol despre Londra? Astfel: M-am indragostit numai de ea – de Londra :)))))
    Sa-ti marturiresc: m-am chinuit enorm cand am inceput sa scriu despre Londra. Mi se parea ca nicicum nu reusesc sa-mi gasesc cuvintele, sa redau ceea ce am simtit cand eram acolo. Acum imi dau seama ca nu numai eu am senzatia ca e DIFICIL sa scrii despre acel loc!!! Yay!
    Exact asa si eu!!! Nu pot zice ce mi-a placut cel mai mult acolo. Mi-a placut atmosfera, locul, oamenii… totul.
    Oameni fara stres si frustrari – de acord! Si multi alergatori si biciclisti, cum am sesizat si eu :)))
    Superb! Aproape am lacrimat si eu aducandu-mi aminte de experienta mea in timp ce citeam articolul tau :X
    Chiar daca la mine in articol am lasat impresia, pt inceput, ca nu mi-a placut, a fost vorba doar de cateva greutati la inceput, dupa care totul a decurs excelent, vei vedea :D

  5. Cand ma gandesc la Londra mi se opreste respiratia :)

  6. se incarca cam greu…

  7. Desi locul in care ma simt ca acasa, pt mine, e unul din orasele medievale olandeze de pe valea IJsell-ului, si Londra e un loc special pt sufletul meu de turist incurabil, insa mai mult decat Londra e Liverpool.

  8. Emiru, am mai fost doar in Viena si Lyon… Viena e curata, foarte curata, desi am avut impresia ca sunt in Bucuresti, iar Lyonul e la fel de murdar ca si Bucurestiul… Lyonul mi s-a parut a fi un Bucuresti comunist, pentru ca era luna august, luna de concedii si era pustiu :)

  9. londra…de vis :-”

Trackbacks/Pingbacks

  1. de ce as mai ramane? « Carmen Sima | Blog

Leave a Reply