mi-e dor…

This entry was posted by on Saturday, 5 October, 2013 at

M-am trezit în zori cu vise-ncurcate printre gene și cu gânduri înecate-n șoapte calde de vară… și am rămas așa, nemișcată, minute în șir, așteptând să se întâmple ceva… și-n așteptarea asta absurdă m-a cuprins dorul… M-a cuprins o moleșeală bizară, amestecată cu nostalgie… Mi-e dor… Nu știu de ce sau de cine, nu știu pâna când. O clipă am crezut că e doar o frântură de vis… Dar nu… Mi-e dor și mie, nu doar viselor mele purtate în atâtea locuri în vara asta plină de lumină. Mi-e dor de… dimineți cu răcoare și miros de mare…mi-e dor de graba cu care-mi arunc privirea în oglindă, dimineața, înainte să ies din casă… mi-e dor de glasurile subțiri de copii jucându-se în parc… mi-e dor să-mi las privirea să alunece dincolo de gânduri, fără ca nimeni să știe ce se ascunde în ea; mi-e dor de ploaia repede de vară șiroind pe geamuri și de chipuri străine care mi s-au întipărit cândva în suflet… de îmbrățisări calde în nopți de vară… Mi-e dor de… A fost de ajuns să rostesc în gând vara, rar și apăsat, ca pe un nume pe care îl porți mereu în amintire, dar pe care te încăpățânezi să nu-l rostești niciodată cu glas tare, pentru a nu-l uita. … A trebuit să vină toamna ca să-mi aștern din nou gândurile…gândurile mele, amintirile de astă vara… o vară grea, încărcată, obositoare, incitantă, sentimentală, întunecată, luminoasă… dar în final cu reușite, emoții, realizări și cu sănătate…și a venit toamna și odată cu ea ploaia… ploaia toamnei din mine… o perdea de nori așterntă peste sufletul meu… nori de dor, de tristețe, de dejnădejde, de dezamăgire… o ploaie de sentimente contradictorii… Niciodată nu mi-a plăcut toamna cu ploiele ei reci!… Iubesc ploile de vară și curcubeul… toamna îmi aduce întotdeauna aminte cât de mult doare dorul… mă doare atât de tare că o să uit vara din mine, marea cu amintirile, sentimentele și emoțiile ei… Mi se așterne toamna în suflet și pe tâmple și-mi vine să strig, să țip, să urlu… dar nu e nimeni să mă audă… Mi-e tristă toamna și pustie… și simt nevoia de îmbrățișare, de căldură… mi-e dor de mare, de clipele calde, de întuneric luminat de stele și de luna plina… rămân doar amintiri care se sting peste timp… mirosul fatidic de frunze moarte îmi înțeapă nările, ici-colo câte o castană cade, țopăie în salturi mici înaintea mea, făcându-mi parcă în ciudă… încerc să-mi adun gândurile și amintirile, într-un sfârsit de septembrie trist și ploios și mult prea departe de vara mea… M-am trezit în zori cu vise-ncurcate printre gene… rămân cu toamna care mă desparte de… mine…

17 Responses to “mi-e dor…”

  1. Te-ai întooooors! Fix după un an! Nu credeam că ai să mai scrii vreodată pe blog, dar se pare că m-am înșelat. Și bine am făcut :)
    Cât despre post, ai scris atât de frumos, parcă ți-ai schimbat un pic stilul? (nu că înainte nu scriai frumos :D)

  2. Am mai trecut pe aici, am mai trecut si pe la tine… am tot vrut sa scriu, dar n-am avut timp si nici chef. Am avut multa treaba in tot anul care a trecut, dar am reveni si promit sa fiu cat mai prezenta aici… Adevarul este ca incerc sa-mi umplu timpul cat mai mult, sa-mi treaca dorul de fiul meu plecat la facultate :)
    … in privinta stilului, cred ca imbatranesc sau e doar chestia de traire :)

  3. Saru’mina!

  4. Bun gasit, fosile!

  5. Mie nu-mi vine să cred cum trece timpul! Eu îl știu pe fiul tău la liceu și așa aveam impresia că va rămâne toată viața. Dar tu tot așa tânără ai rămas, și asta mă surprinde: femeie tânără cu băiat la facultate?!
    Și cum e? Te-ai obișnuit cu absența lui?

  6. Nici mie nu-mi vine sa cred ca am baiat la facultate… la faculate, acolo unde a fost conceput si a crescut vreo 2 ani :)… batrana nu ma simt, ba chiar par din ce in ce mai tanara :)
    E greu, dar e aproape Bucurestiu si vine saptamanal acasa, deocamdata. Nu m-am obisnuit cu absenta, inca.

  7. Bună ziua!
    Mi-am făcut acest cont nou – cu ajutorul căruia pot naviga iar pe internet – profitând dede posibilităţile unui nou Ttelefon; PC-ul nu-l pot repara prea curând, aşa că acum încerc să-mi restabilesc nişte “trasee”.
    Am citit ultima dumneavoastră postare cu mare plăcere. Să nu uităm totuşi că “Toamna”, ca şi celelalte anotimpuri, are “şi bune şi rele”, în runcţie de starea de moment a fiecăruia. Este foarte picturală descrierea stării de alean, trăită de sumbrăvoastră într-o dimineaţă de început de toamnă.
    Cornelius, :)’

  8. Îmi cer scuze pentru cele câteva cuvinte redactate aiurea, este foarte greu să compui un text direct pe telefonul mobil.
    Cornelius, :)

  9. Bună ziua!
    Am citit cu plăcere această postare (ultimă), am mai plasat două comentarii care nu cred că vor intra deoarece am gresit adresa de Website.

    Cornelius, :)

  10. Toma Dumitru

    La mulţi ani!

  11. Multumesc, Toma Dumitru!

  12. Nimic nou? Vara bate la usa.

  13. crazy_luup

    De ce ai abandonat blogul?

  14. crazy_luup, nu l-am abandonat, trec zilnic pe aici, doar ca am fost foarte aglomerata, n-am avut timp… din cand in cand mai citesc cate ceva, atunci cand amintirile ma napadesc… si, totusi, cine esti?… imi poti scrie aici, comentariul nu apare pana nu-l aprob eu, il pot pastra secret ;)

  15. Toma Dumitru

    La mulţi ani, şi anul ăsta!

  16. Multumesc, Toma Dumitru! Te pup!

  17. Si mie, mi-e dor…


Leave a Reply