duzina de cuvinte – practica de vaslit

This entry was posted by on Saturday, 9 July, 2011 at

Nu mai trecusem de multi ani prin zona Lacul Tei. Mi-a placut mult zona aia in studentie. Daca tot am avut ceva treaba prin zona Doamna Ghica, m-am gandit sa trag o tura si pe la lac, sa vad ce mai este. Multe s-au schimbat in 18 ani… in drumul pana la lac, n-am mai gasit nicio cosmelie cu tufe de liliac, inalte cat gardul… s-au demolat, iar in locul lor s-au ridicat cladiri inalte… sau am gresit eu drumul? … In urma cu 18 ani era penurie, in toata zona, pana la lac… Acum drumul era curatat, asfaltat. In apropierea lacului s-a construit un manej, unde am vazut cativa cai frumosi. Toata zona s-a modernizat, de cand n-am mai fost eu acolo. Am ajuns pe marginea lacului si m-am asezat pe banca. Priveam lacul si mi-am adus aminte de primele ore de la “practica de vaslit”, pe care le-am luat pe lacul Tei, prin anul II de facultate. Prima data cand m-am urcat intr-un caiac, in barcuta aia stramta (noroc ca eram foarte slaba), in care trebuia sa sa te fixezi si sa-ti menti echilibrul, cu vaslele alea, prea mari pentru statura mea… imi placea pe lac… imi placea sa privesc in urma barcii. In siaj, frunzele se rostogoleau prin apa si urmau caiacul, vrand parca sa ma prinda din urma. Cu fiecare miscare a corpului, simteam cum barca se rastoarna, daca nu-mi voi mentine echilibrul. Nu mi-era frica, stiam sa inot si nu aveam nevoie de colac sau vesta de salvare.

Practica de vaslit a durat doua saptamani, suficient cat sa ne plictisim, deoarece zilele pareau trase la imprimanta… faceam aceleasi lucruri in fiecare zi:  acelasi traseu, aceiasi colegi, aceleasi lucruri… intr-o zi, hop, ii sclipeste mintea profului si ne lasa sa facem ce vrem in ziua aceea, pentru ca se apropia furtuna si ii era teama sa ne lase pe lac. Ne-am bucurat sa avem o zi fara bataturi in palme, de la vasle, asa ca ne-am oprit la o terasa, sa bem ceva. Baietii ne-au facut cinste cu cola, pentru ca ii ajutasem la teorie. N-a durat mult distractia noastra, ca din senin s-a ivit furtuna, formand vartej de frunze si tot ce intalnea in cale, inclusiv paharele noastre care, in picaj, au umplut masa de licoare maronie si lipicioasa… am asteptat sa se opreasca furtuna, ingramaditi sub o umbrela mare de la terasa, apoi am plecat spre autobuzul 282, pe-o ploaie maruntica.

Unele amintiri ma fac sa zambesc, altele imi storc ceva lacrimi… M-am ridicat de pe banca si, ca si atunci, am plecat catre autobuzul 282, lovind cu piciorul o castana care se rostogolea zgomotos, pe asfaltul fierbinte.

sursa foto

Au si ei cate o duzina: psipsina, papagigli, vero, griska, virusverbalis, scorpio.

16 Responses to “duzina de cuvinte – practica de vaslit”

  1. Foarte frumoase amintiurile tale!

  2. carmen

    Multumesc, vero! :)

  3. :) frumoase amintiri mai ai! eu nu am fost niciodată la acest lac, ce-i drept îs cam departe…

  4. psipsina, nici eu nu sunt aproape, de aceea nu-l mai vazusem de cand faceam practica de vazlit, asa cum n-am mai vazut Gradina Botanica, de cand m-am maritat :)

  5. blueriver, cum eşti fan vest, occident, sunt sigură că grădini botanice ai văzut pe afară cât să mai fii încă uimită de ele! ;)

  6. Traian

    eeei, io n’am mai trecut p’acolo din 1981 de la universiada…cind am patruns fraudulos in satul sportivilor si am facut ceva bisnita…
    asa cum era, a fost frumos (sau eu mai tinar?)!

  7. carmen

    psipsina, e vorba de Gradina Botanica din Bucuresti, de ea ma leaga cele mai frumoase amintiri… prima iubire…

  8. carmen

    Traian, cred ca ambele ;)

  9. BR
    Singura mea legatura cu Tei-ul, era facultatea. Acolo, la “Civile” ne bagasera un laborator de nu stiu ce dracu. In fine, nu am inteles niciodata de ce trebuia sa ne ducem la dracu cu carti, ca nu era de fapt decit ub seminar pe care-l puteam tine si la facultatea noastra. De fapt, mai aveam un lab la Instalatii, doar ca ala era mult mai aproape.
    Asa ca, lacul cu pricina, eu nu l-am vazut la fata in cei 35 de ani de Bucuresti :D

  10. Acum nu mai traiesc aceleasi sentimente ca atunci… s-a schimbat zona foarte mult :(

  11. Zona si anturajul ;)

  12. M-am schimbat si eu… as vrea sa fiu atunci, cu mintea de acum :)

  13. si eu am doar imaginea anilor ’80 a Lacului Tei , cand am facut prima plimbare pe el , in barca , impreuna cu sotul…daca spui ca s-a schimbat asa de mult , prefer romantismul din amintirea ce i-o port in gand….

  14. eu nu am amintiri asa romantice, pe lacul Tei, dar sunt legate de practica de vaslit, de drumul pana acolo…

Trackbacks/Pingbacks

  1. Liliacul şi imprimanta (al nouăsprezecelea episod din elucubraţia cu 12 zombi şi 12 cuvinte impuse) | VERONICISME
  2. Apăraţi-mă de câini!!! « Link-Ping

Leave a Reply